Chesnoiu: Prin modificarea legii cooperaţiei agricole am reuşit să întărim rolul gospodăriei ţărăneşti în agricultură

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu, a anunţat joi că susţine consumul de produse româneşti, sprijinind gospodăria ţărănească să se integreze în lanţul comercial, în contextul promulgării Legii cooperaţiei agricole în forma adoptată de Parlament.

“Legea cooperaţiei agricole în forma adoptată de Parlament, urmare a iniţiativei mele şi a colegilor social-democraţi, a fost promulgată.
Am reuşit, prin modificarea legii, să întărim rolului gospodăriei ţărăneşti în agricultură. Sprijin prin toate demersurile mele micii producători din satul tradiţional să îşi valorifice eficient produsele pe care le obţin cu multă trudă din cultivarea pământului sau creşterea animalelor. Susţin consumul de produse româneşti, sprijinind gospodăria ţărănească să se integreze în lanţul comercial, iar produsele de calitate să ajungă pe mesele românilor”, a scris Chesnoiu pe Facebook.

La începutul lunii decembrie, după adoptarea de către Camera Deputaţilor a iniţiativei legislative care modifica Legea cooperaţiei agricole şi permitea gospodăriei ţărăneşti să devină membru asociat în cooperativele agricole, şeful de la Agricultură declara că elementul de bază care poate salva satul românesc este gospodăria ţărănească.

“Salut adoptarea iniţiativei legislative privind cooperaţia agricolă, proiect pe care l-am iniţiat alături de colegii mei parlamentari şi prin care am solicitat ca gospodăria ţărănească să poată deveni membru asociat în cooperativele agricole. Elementul de bază care poate salva satul românesc este gospodăria ţărănească, organizată şi condusă de ţăranul gospodar. Astfel, punem în valoare munca gospodarului român, a celui care a ales să ducă mai departe tradiţia cultivării pământului sau a creşterii animalelor. El va putea să-şi valorifice pe deplin produsele de calitate pe care le produce, prin intermediul cooperativei”, susţinea pe 8 decembrie ministrul Agriculturii.

MADR a anunţat la acea dată, într-un comunicat transmis Agerpres, că a fost adoptată de către Camera Deputaţilor iniţiativa legislativă de modificare şi completare a Legii cooperaţiei agricole nr. 566/2004. Această iniţiativă a fost lansată având la bază dorinţa fermierilor de a se asocia într-un sistem cooperatist, unindu-şi astfel toate forţele pentru susţinerea dezvoltării economice, sociale şi culturale a comunităţii şi a membrilor săi.

Potrivit sursei citate, pentru a putea beneficia de toate avantajele naţionale şi europene, statul trebuie să sprijine înfiinţarea cooperativelor, care pot fi de mai multe tipuri: cooperative agricole de servicii; cooperative agricole de achiziţii şi vânzări; cooperative agricole de procesare;cooperative agricole de manufacturiere şi mică industrie în agricultură; cooperative agricole de exploatare şi gestionare a terenurilor agricole, silvice, piscicole şi a efectivelor de animale; cooperative agricole, care pot desfăşura, în comun, anumite activităţi; cooperative agricole pentru asistenţă mutuală şi asigurare agricolă; alte tipuri, formate cu respectarea legii.

Cooperativa agricolă este formată din: membri cooperatori fondatori, membri cooperatori acţionari şi membri cooperatori asociaţi, iar preşedintele cooperativei agricole este ales de membrii cooperatori şi este de drept preşedintele Consiliului de Administraţie. Uniunea de ramură se înfiinţează prin asocierea voluntară a unui număr de cel puţin 5 cooperative agricole, care au acelaşi domeniu de activitate.

Facilităţile acordate pentru înfiinţarea cooperativelor agricole, conform legii, constau în scutirea de la plata impozitului pe profit a cooperativelor care procesează şi/sau produc/comercializează material genetic şi/sau au activitate de creştere şi/sau activitate de reproducţie: pentru primii 5 ani de la intrarea în producţie, pentru cele nou înfiinţate şi tot pentru 5 ani de la intrarea în vigoare a legii pentru cele deja înfiinţate.

De asemenea, sunt scutite de la plata impozitului pe profit cooperativele de achiziţii şi vânzări, de procesare a produselor agricole, manufacturare şi mică industrie agricolă şi de exploataţii şi gestionare a terenurilor silvice, piscicole şi a efectivelor de animale pentru primii 5 ani de la intrarea în producţie, pentru cele nou înfiinţate şi pentru 5 ani de la intrarea în vigoare a legii pentru cele deja înfiinţate, care au realizat în anul precedent o cifră de afaceri anuală de până la 3 milioane de euro.

Alte facilităţi acordate pentru înfiinţarea cooperativelor agricole vizează scutirea membrilor de la plata impozitului pe venituri în cazul persoanelor juridice, microîntreprinderi şi de la plata impozitului pe norma de venit pentru persoanele fizice, PFA, II, IF pentru producţia valorificată prin/către întreprindere şi scutirea membrilor cooperatori de la plata impozitului pe arendă, dacă terenul este luat în arendă de către cooperativă.

Nu în ultimul rând, membri cooperatori sunt scutiţi de la plata impozitului pe clădiri şi terenuri utilizate pentru obţinerea producţiei agricole valorificate prin/către cooperativă, cu condiţia valorificării a 50% din producţia finală prin/către cooperative. În condiţiile în care cooperativa se lichidează într-o perioadă mai scurtă de 5 ani, pentru sumele respective acordate se recalculează impozitul pe profit şi se percep creanţe fiscale accesorii, conform prevederilor Codului fiscal, preciza comunicatul Ministerului Agriculturii.