Chiriţoiu: Consiliul Concurenţei va finaliza anul viitor cele două anchete pe bănci, iar anul acesta cea de pe piaţa cimentului; investigația Cisco – impact economic

Consiliul Concurenţei va finaliza anul acesta investigaţia de pe piaţa cimentului, iar anul viitor intenționează să finalizeze cele două investigații privind sistemul bancar, dar și cea privind comercializarea produselor alimentare (unt, ulei, zahăr), a declarat astăzi Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

Președintele Consiliului Concurenței a declarat: “Avem un număr maxim de investigații în lucru – 61. Am finalizat anul acesta investigaţiile pe echipamente electrice, servicii de arhivare, piața editurilor -Bookster”.

Ancheta privind piața cimentului se referă la o posibilă înţelegere anticoncurenţială între cei trei producători – Holcim România, CRH România şi HeidelbergCement România. Consiliul Concurenței verifică dacă a existat o coordonare a comportamentului producătorilor de ciment ca să crească preţurile de pe piaţa românească.

• Investigația Cisco – impact economic

O investigație pe care am demarat-o anul acesta, cu impact economic, va fi cea împotriva Cisco și a distribuitorilor, a mai spus domnul Bogdan Chirițoiu.

În iunie, Consiliul Concurenței a efectuat inspecții inopinate la sediile a 14 companii active pe piața comercializării echipamentelor de tehnologia informației și comunicații din România. Inspecțiile s-au derulat în cadrul unei investigații privind posibile trucări ale unor licitații publice având ca obiect comercializarea echipamentelor de tehnologia informației şi comunicaţii furnizate de către Cisco Systems Romania SRL.

Autoritatea de concurență are indicii că licitațiile publice care vizează comercializarea echipamentelor furnizate de către CISCO ar fi împărțite între ofertanți având sprijinul furnizorului, direct sau prin intermediul distribuitorilor autorizați, astfel încât să câștige firmele favorizate.

Potrivit președintelui Consiliului Concurenței, în investigația de pe piața comercializării echipamentelor de tehnologia informației și comunicații din România, vorbim despre un monopol, un produs unic, prin care sunt controlate anumite licitații.

“Ca impact economic, investigaţia mare pornită este cea împotriva Cisco şi distribuitorii. Unu, pentru că Cisco şi distribuitorii sunt firme mari în sine, dar legat şi de practică, pentru că practica asta e posibil să o găsim şi la alte firme, şi la alte industrii nu doar la IT. Deci, suspiciunea noastră care e la Cisco? Este că Cisco şi lanţurile sale distribuitori au un produs care e unic, adică nu e uşor replicabil, n-au concurenţi şi atunci atunci ei controlează anumite licitaţii. La licitaţie participă mai mulţi distribuitori, dar ei toţi vin cu produsul pe care îl dă Cisco sau cel împuternicit de Cisco şi, dacă dai preţuri diferite, evident că determini cine câştigă acea licitaţie. Toţi care au produse patentate, au în esenţă un monopol. (…) Momentan, e doar o investigaţie începută, dar suspiciunea, repet, asta este: că în momentul când ai un produs care e monopol, şi asta o ai când ai patente, dacă dai preţuri diferite la diferiţi distribuitori, de fapt distorsionezi concurenţa dintre ei în licitaţie. Deci, dacă vom sancţiona Cisco, e posibil să ajungem să sancţionăm şi alte companii în situaţii similare. De asta spun că e un caz interesant. E pornit pe informaţii din interior”.

El a subliniat că rostul patentului este acela de a permite companiilor respective să ia un preţ mai mare decât costul de producţie, ca să-şi recupereze investiţia în cercetare: “Ideea noastră este că, dacă ai un monopol, trebuie să dai aceleaşi condiţii sau condiţii similare celor care sunt în condiţii similare. Nu trebuie să fie condiţii identice, dar în principiu nu trebuie să avantajezi un distribuitor faţă de altul. Nu trebuie să ajungi în situaţia în care, în esenţă, prin preţurile pe care le dai, tu de fapt ai distrus concurenţa din licitaţie. Atunci de ce mai face statul licitaţie, dacă deja tu, din condiţiile prin care furnizezi marfa aia, ai stabilit câştigătorul?”.

• Anchetele de bănci – finalizate anul viitor 

Cele două investigații privind sistemul bancar vor fi finalizate anul viitor, a spus domnul Bogdan Chirițoiu precizând: “Prima se referă la posibile înţelegeri între cele 10 bănci pentru fixarea ratei dobânzii ROBOR, la un nivel cât mai ridicat, în cadrul procedurii de „fixing” (stabilirea ratelor de referinţă pentru ROBOR şi ROBID). Cele 10 bănci care ,îndeplinesc rolul de participant la calculul ROBOR sunt: Banca Comercială Intesa Sanpaolo România, Banca Comercială Română, BRD ‐ Groupe Societe Generale, Banca Transilvania, CEC Bank, Eximbank, ING Bank NV Amsterdam – Sucursala Bucureşti, OTP Bank România, Raiffeisen Bank şi Unicredit Bank.

A doua investigaţie de pe piaţa bancară se referă la modul cum a funcționat Biroul de Credit, la posibile înţelegeri cu scopul de a limita accesul consumatorilor la produsele şi serviciile de creditare pentru persoane fizice. Băncile vizate sunt: Alpha Bank Romania S.A., CEC Bank S.A., Garanti Bank S.A., Raiffeisen Bank România S.A, ING Bank N.V. Amsterdam sucursala Bucureşti, Banca Transilvania S.A., Banca Comercială Română S.A, BRD – Groupe Société Générale S.A., Credit Europe Bank (Romania) S.A., First Bank S.A”.

O altă investigație care se va finaliza anul viitor va fi cea privind comercializarea produselor alimentare (unt, ulei, zahăr). Este vorba de creșterea prețurilor la aceste produse în perioada de inflație, prin anumite înțelegeri.