Municipiul Bucureşti are nevoie de o reţea electrică solidă, de mobilitate curată, de termoficare 5G, de microreţele, de baterii şi rezervoare de apă, precum şi de un Plan Urbanistic Zonal inteligent, rezilient, suportabil, energetic şi regenerabil urban, consideră preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliţă.
“Bucureştiul este ca un organism bolnav cronic, candidaţii îi dau calmante şi ne spun că e pe tratament. Noi ştim că nu e. Noi ştim că oraşul are nevoie de: o inimă nouă (reţea electrică solidă), plămâni noi (mobilitate curată), un sistem sanguin nou (termoficare 5G), reflexe noi (microreţele, baterii, rezervoare de apă), o coloană vertebrală nouă (PUZ inteligent – rezilient – suportabil – energetic – regenerabil urban pentru următorii 50 de ani). Candidaţii nu văd asta, se uită doar la simptome. Dar povestea Bucureştiului nu o scriu cârpelile, o scriu viziunile”, spune preşedintele AEI într-o analiză, transmisă AGERPRES, în contextul alegerilor locale parţiale pentru Primăria Capitalei, care au loc duminică.
Potrivit specialistului în energie, la fiecare scrutin local în Capitală, “candidaţii vin cu aceleaşi pliante, aceleaşi sloganuri prăfuite, aceleaşi promisiuni mici, de parcă oraşul ăsta ar fi o pereche de pantofi pe care îi mai pot purta dacă îi lipeşti încă o dată”. Astfel, aceştia promit câte o stradă reparată, câteva autobuze noi, două parcuri cosmetizate, câteva fire de iarbă şi, eventual, câţiva kilometri de ţeavă înlocuiţi la termoficare.
Dumitru Chisăliţă susţine că deşi “promit să stingă becul care pâlpâie, candidaţii ignoră centrala care se prăbuşeşte”. Aşadar, candidaţii vorbesc despre avarii, reparaţii, străzi asfaltate, autobuze ce vor fi cumpărate, dar nu şi despre Bucureştiul viitorului, reţelele electrice smart, reţele inteligente de încălzire, despre rezilienţă şi despre cât vor mai suporta bucureştenii cârpelile din oraş.
Conform lui Chisăliţă, candidaţii promit pansamente în timp ce Capitala are nevoie de “operaţie pe cord deschis”, vorbind de ţevi, pompe, plantări de copaci, fluidizarea traficului. În schimb, niciunul nu vorbeşte despre: raţionalizarea reţelelor, termoficare la temperatură joasă, reţele duble pentru a preveni blackout-uri, rezervoare de apă pe clădiri înalte, sisteme de backup în blocuri şi în cartiere, cartiere autonome energetic,
sisteme de stocare termică şi electrică.
Totodată, candidaţii “promit să repare trotuare, când trebuie construit un oraş”. “Bucureştiul are nevoie de un plan pentru 2050. Candidaţii de astăzi îţi dau un plan pentru weekend. Ei vin cu: borduri, panseluţe, câteva semafoare noi. (…) Un oraş nu trăieşte din ‘realizări rapide’. Un oraş trăieşte din infrastructură pe care nu o vezi, dar pe care te bazezi”, afirmă preşedintele AEI.
Acesta consideră că deşi lumea se schimbă, candidaţii rămân blocaţi în trecut.
“Crizele energetice sunt reale. Schimbările climatice sunt reale. Clădirile zero-emisii sunt reale. Dar programele candidaţilor sunt scrise pentru un oraş din 2005, nu pentru cel care-l vrem în 2050. Ei vorbesc despre ‘modernizarea termoficării’ – la nivel de broşură electorală. Nu vorbesc despre transformarea ei în cel mai mare sistem urban de încălzire de joasă temperatură din Europa de Est. Nu vorbesc de dublarea sau triplarea sistemelor de distribuţie care transportă în fapt energie, dar ridică preţurile fiecărei forme de energie şi o pun în cârca consumatorului final. Ei se uită la gropile din asfalt. Nu se uită la haosul de instalaţii de sub ele”, menţionează Chisăliţă.
El a adăugat că deşi cetăţenii obişnuiţi visează la cartiere autonome energetic, reţele rezistente, oraş nepoluant, tehnologie discretă şi stabilă, candidaţii visează la afişe mari, conferinţe de presă, inaugurare în grabă, mandatele viitoare de preşedinte al României. Astfel, “distanţa dintre visul nostru şi promisiunile lor e atât de mare, că nici măcar nu se mai văd unii pe alţii”.
Preşedintele AEI crede că oraşul Bucureşti nu va deveni rezilient prin cârpeli, ci prin viziune: “Bucureştiul are nevoie de un primar care să construiască oraşul de peste 50 de ani, nu să repare oraşul de acum cinci ani”.
Chisăliţă a precizat că în programele electorale ale candidaţilor nu a găsit referiri la interzicerea utilizării lemnului de foc şi eliminarea triplării reţelelor care transportă energie. De asemenea, nu se spune nimic despre “infrastructura energetică pregătită pentru blackout, redundanţă, reţele duble, micro-grids, baterii, rezervoare de apă, stocarea de energie, rezilienţă la întreruperi mari, transformarea clădirilor la standarde ‘zero-emisie’, viziune urbană integrată: energie + transport + locuire + mediu + rezilienţă etc.
Conform acestuia, programele candidaţilor sunt fragmentate. Ele se concentrează pe termoficare, trafic sau spaţii verzi şi nu există o strategie unică, coerentă, de transformare a Bucureştiului către oraşul “viitorului energetic”.
Preşedintele AEI consideră că cetăţenii ar trebui să le ceară candidaţilor: un plan energetic şi de rezilienţă 2050 pentru Bucureşti; angajamente clare de reducere a poluării urbane, reţele electrice care să acopere viitoarele consumuri de energie, un nou concept de termoficare de joasă temperatură, energie curată; infrastructură inteligentă şi redundantă – reţele electrice duble, microgrids, baterii, sisteme de rezervă pentru apă şi energie; un program de tranziţie pe 20-30 de ani; transparenţă, participare publică, monitorizare.
| Știri BVB