Chisăliţă (AEI): România este singura ţară din UE care nu are niciun proiect pe hidrogen în derulare

România este singura ţară din Uniunea Europeană care nu are în prezent nici un proiect pe hidrogen în derulare, deşi este prima din Europa care a dezvoltat o industrie de gaze, susţine Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI).

“La fel cum gazele naturale au reprezentat un pas revoluţionar în urmă cu peste 100 de ani, astăzi Gazele Viitorului (biogaz, hidrogen şi CO2) încep să prindă contur şi tot mai multe conducte (în diferite stadii: proiectare, execuţie, exploatare) încep să apară la orizont. Urmărind lista proiectelor de conducte din UE – https://single-market-economy.ec.europa.eu/industry/strategy/industrial-alliances/european-clean-hydrogen-alliance/project-pipeline_en – singura ţară care nu are prezentat niciun proiect este România. Este trist că o ţară care a dat atât de multe premiere europene în domeniul gazelor naturale, astăzi să nu se găsească într-o listă de viitoare proiecte pentru Gazele Viitorului. Tristeţea este cu atât mai mare cu cât, suntem singura ţară din UE, care are o Lege a Hidrogenului dar nu doar că nu o aplicăm, nici măcar nu ne pasă că există”, menţionează preşedintele AEI.

Potrivit unui comunicat al AEI, transmis joi AGERPRES, în urmă cu exact 110 ani, în premieră europeană, demara pe actualul teritoriu al României începuturile industriei de gaze. Gazele descoperite întâmplător la Sărmăşel au fost transportate în Turda pentru a fi folosite la iluminat public şi pentru fabrica de gips şi ciment din Turda. În urmă cu exact 102 ani, la Târnăveni, în România, producerea amoniacului la Fabrica de Nitrogen prin tratarea cianamidei de calciu cu apă la presiune ridicată şi mediu alcalin, după care s-a trecut la procedeul de sinteză direct din elemente cu azot separat prin distilarea fracţionată a aerului lichid şi din hidrogen obţinut prin hidroliza apei. În paralel s-a aplicat cracarea metanului pentru obţinerea gazului de sinteză, din care se separa hidrogenul cu modernizări prin procedeul Fauser-Montecatini.

“Pentru România, anul 2024 poate fi denumit “Anul gazelor naturale”, fiind anul care reuneşte cele mai multe aniversări rotunde din istoria gazelor naturale, dintre care 4 se pot încadra ca premiere europene”, spune Chisăliţă în comunicat.

Potrivit sursei citate, anul acesta se împlinesc 165 de ani de la iniţierea construirii distribuţiei de gaze manufacturiale în Bucureşti (1 octombrie 1859), 120 de ani de la primele teste de utilizare a gazelor asociate în scopuri industriale în Romania şi Europa (6 mai 1904), 115 de ani de la finalizarea forajului la prima sondă de gaze din Romania şi Europa (22 aprilie 1909), 110 de ani de la finalizarea primei conducte de transport a gazelor naturale din Europa (4 aprilie 1914), 65 de ani de la primul export al gazelor din Romania, care poate fi considerat şi primul export din Europa a gazelor naturale (10 octombrie 1959), 50 de Ani de tranzit internaţional în România şi Balcani (25 iulie 1974), 45 de ani de la amenajarea primului depozit modern de inmagazinare subterană a gazelor la Urziceni (15 octombrie 1979).