Ciolacu: Cred că e nevoie şi de o reformă administrativă în România

Marcel Ciolacu susţine că e nevoie de o reformă administrativă în ţară, dar hanar n-are de unde să înceapă. In capul lui e o mare nebuloasă. Cum adică să înceapă cu localităţile care au până în 1.500-2.000 de locuitori ? Probabil a vrut să spună că e vorba de comune care au până în 1.500-2.000 de locuitori. Si oricum nu de aici trebuie inceput. România este singura ţară din Uniunea Europeană care nu a făcut reforma administrativ-teritorială. Noi încă ne conducem după legi comuniste din 1968, adică centralism democratic-socialist, în plin capitalism democratic-european. Ori acest centralism reprezintă o frână în calea dezvoltării economice. Prin regionalizare s-ar desfiinţa foarte multe structuri inutile populate cu tot felul de nepotisme. Un alt avantaj este decimentarea reţelelor clientelare construite in timp de peste 50 de ani. Dacă s-ar sparge astfel de strcturi, s-ar crea şansa ca România să renască administrativ ca ţară. Chiar si la atragerea de fonduri europene au existat sincope. Din această cauză diferențele economice dintre județe sunt imense, iar birocrația omoară multe proiecte în fașă, desi dispune de un aparat administrativ supradimensionat, dar fără ca acesta să facă nimic. De aceea, trebuie recurs la o restructurare a acestor unități administrativ- teritoriale pentru ca structurile respective să fie compatibile cu cele europene, să devină funcționale si eficiente economic, deoarece in prezent cele mai multe dintre judete sunt adevărate feude pentru baronii locali. Trebuie in sfârsit să fie realizată regionalizarea, dar nu formal asa cum o avem acum, cu ADR-uri (Agentii de Dezvoltere Regională) ca organizații nonguvernamentale, ci cu regiuni administrative funcționale, cu forță juridică, adică să poți merge direct la Bruxelles să depui proiecte pe bani europeni fără să mai fi nevoit să treci prin București. E nevoie de reducerea numărului de judeţe la 16, într-o primă etapă, apoi la 8, echivalente cu regiunile de dezvoltare.
Regionalizarea ar duce automat si la reducerea institutiilor si agentiilor deconcentrate din cele 40 de judete existente in prezent.
Există două căi de a face regionalizarea. Prima este prin revizuirea constitutiei si introducerea categoriei administrative de "regiune" in legea fundamentală. A doua cale este mai simplă si se poate face fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Aceasta se poate face mai simplu prin reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de "judet" prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
În administraţia locală, este nevoie de păstrarea acelor primării care servesc peste 8.000 de cetăţeni, şi comasarea celorlalte comune.
În prezent la noi există 3.228 de orase si comune sau UAT -uri (unităti administrativ-teritoriale), dintre care cel puţin 1.000 nu-şi pot asigura din venituri proprii, cheltuielile de funcţionare şi a oferi servicii minimale pentru viaţa cetăţenilor: salarii, iluminat public, gospodărire. Toate stau cu mâna intinsă si se bazează pe transferuri de la bugetul central sau de la bugetul judeţean.