Aproximativ 590 milioane euro vor fi alocate pentru construcţia de fabrici de procesare româneşti în cadrul programului Investalim, până în prezent fiind deja aprobate peste 110 proiecte, respectiv fabrici de carne, lapte, panificaţie, conserve, uleiuri, produse tradiţionale, a anunţat luni ministrul Agriculturii, Florin Barbu, la dezbaterea în Camera Deputaţilor a moţiunii simple depuse de AUR împotriva sa, potrivit Agerpres.
“Cei care au scris această moţiune vorbesc despre “lipsă de viziune”. Le amintesc câteva dintre programele lansate sub mandatul meu: Programul Investalim – 590 milioane euro pentru construcţia de fabrici de procesare româneşti. Sunt peste 110 proiecte deja aprobate: fabrici de carne, lapte, panificaţie, conserve, uleiuri, produse tradiţionale. Investiţiile în procesare pe care le derulăm azi depăşesc 2 miliarde lei – ceea ce înseamnă locuri de muncă în mediul rural şi produse româneşti pe rafturile magazinelor”, a menţionat Florin Barbu.
Totodată, ministrul Agriculturii a subliniat că, în cadrul Programului Naţional de Irigaţii, suma alocată depăşeşte un miliard de euro, cu 51 amenajări în lucru şi 1,6 milioane hectare irigabile.
“234 de organizaţii ale utilizatorilor de apă deţinute de fermierii români au primit un sprijin de 400 de milioane de euro pentru dezvoltarea infrastructurii secundare de irigaţii. Prin finalizarea acestor proiecte de investiţii, suprafaţa irigabilă a României va creşte cu 670.000 de hectare. În 2025, ca şi în anii precedenţi, fermierii beneficiază de sprijin financiar pentru acoperirea a 50% din costurile cu energia electrică folosită la irigaţii, printr-o schemă derulată de MADR, astfel încât povara facturilor să nu mai cadă exclusiv pe umerii lor”, a adăugat Barbu.
Ministrul Agriculturii a răspuns şi acuzaţiilor aduse cu privire la programul Tomata, menţionând că acesta “nu doar că funcţionează, dar are cel mai mare buget din ultimii ani, 340 milioane lei şi peste 24.000 de beneficiari”.
“Am mutat verificările la Direcţiile Agricole pentru că APIA gestionează deja peste 700.000 de dosare PAC, iar noi am vrut simplificare pentru legumicultori. Totul este verificat în teren, cu fotografii geolocalizate şi controale încrucişate cu sateliţii. România a produs în 2024 peste 200.000 tone de tomate în spaţii protejate, un record. Am extins programul şi pentru ardei, castraveţi, vinete şi usturoi, pentru ca sprijinul să nu se concentreze doar pe o cultură. Asta se numeşte viziune şi adaptare la cerinţele pieţei, nu eşec”, a completat ministrul.
El a mai spus că ajutorul de stat la motorina agricolă a fost plătit, însumând peste 530 milioane lei, fără restanţe.
“Pentru a sprijini fermierii în faţa costurilor crescute cu energia electrică am implementat Schema de Energie, administrată de MADR prin AFIR (Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, n.r.), ca parte a programului naţional de sprijin în agricultură. Prin această schemă, fermele beneficiază de finanţare pentru instalaţii regenerabile în regim de autoconsum, reducând semnificativ factura la energie. Schema este finanţată din Fondul pentru Modernizare, gestionat de Ministerul Energiei, şi funcţionează ca mecanism oficial în cadrul Planului Naţional Strategic 2023-2027, contribuind direct la tranziţia verde în agricultură. Este prima dată când MADR finanţează direct tranziţia energetică a fermelor româneşti”, a adăugat Barbu.
Potrivit acestuia, un sprijin de 1,5 miliarde lei a fost acordat pentru crescătorii de suine, bovine şi păsări, prin Ajutorul Naţional Tranzitoriu şi schemele de stat.
Totodată, el a amintit că România a fost primul stat care a cerut la Comisia Europeană derogările de la GAEC 7 şi 8 pentru 2024, exact ceea ce fermierii solicitau în stradă, în toată Europa.
“Am reuşit să eliminăm acea obligativitate de a lăsa pârloagă 4% din terenul agricol al României. Am obţinut modificarea Regulamentului cu privire la pârloagă şi acest lucru îl ştiu bine şi semnatarii acestei moţiuni, dar au ales să bată câmpii pe acest subiect. Tot noi am oferit soluţia corectă pentru a stopa importurile ieftine din Ucraina, care creau mari probleme fermierilor noştri. Am instituit licenţierea pentru importurile de produse agroalimentare din Ucraina, pe care o vom prelungi cât va fi nevoie. Modelul nostru a fost preluat şi de alte state europene. În plus, am obţinut sprijin european de peste 29 milioane euro pentru pierderile provocate de importurile din Ucraina, la care Guvernul României a adăugat încă 100 milioane euro din buget naţional”, a mai spus Florin Barbu.
Potrivit acestuia, fermierii din sectorul vegetal au primit 2 miliarde de lei despăgubiri pentru secetă.
“Suplimentar, le-am acordat tuturor fermierilor din sectorul vegetal 100 de euro pe hectar, sprijin pe cadru Ucraina. În total, alte 1,5 miliarde de lei. Sigur că am oferit sprijin şi crescătorilor de animale: 100 de euro/cap de animal în sectorul de creştere a vacilor de carne, 100 de euro/UVM în sectorul de porc şi pasăre. În total, 650 de milioane de lei. În plus, le-am dat fermierilor acces la credite avantajoase. Creditul fermierilor este un instrument de finanţare fără precedent, cu dobândă de 1,95%, iar ROBORUL şi garanţiile sunt suportate de stat, prin bugetul MADR”, a adăugat Barbu.
Moţiunea simplă depusă de parlamentarii AUR împotriva ministrului Agriculturii a fost dezbătută luni, urmând să fie supusă votului în cadrul şedinţei de miercuri, 22 octombrie, a decis Biroul permanent al Camerei Deputaţilor. Moţiunea este intitulată “Când cultivi minciuni, culegi ruşine. Un strigăt pentru salvarea agriculturii româneşti din mâinile incompetenţei”.
| Știri BVB