CNBC: Trei motive pentru care Germania și Olanda se opun ideii de „Corona – obligațiuni”

Europa s-a lansat într-o nouă dezbatere aprinsă cu privire la mutualizarea datoriilor – o problemă care a readus în prim plan diviziunile din trecut între națiunile din nord și din sud, potrivit CNBC

Germania și Olanda sunt cei mai vocali oponenți ai ideii așa-numitelor „corona-obligațiuni”. Alte nouă națiuni ale UE au declarat că acest nou instrument de datorie, care ar pune laolaltă valori mobiliare din diferite țări, este necesar pentru a atenua impactul economic al pandemiei coronavirusului.

Opoziția germană și olandeză au stârnit foarte multă furie în rândul parlamentarilor din sudul Europei, în țările în care costurile virusului vor excerba  datoriile deja mari.

Jean-Claude Trichet, fostul șef al Băncii Centrale Europene, a numit diviziunea dintre nord și sud „contraproductivă” și „inutilă”.

Potrivit CNBC, partidele anti-UE au cunoscut un sprijin tot mai mare în urma crizei datoriilor suverane din 2011. Aceste partide împărtășesc ideea că apartenența țării lor la Uniunea Europeană nu le este de folos cetățenilor. Cu toate acestea, retorica din aceste grupări politice poate diferi și alimentează adesea diviziunea nord-sud.

În Germania, Alternative for Deutschland (AfD), care a intrat în Parlamentul Germaniei pentru prima dată în 2017 și este acum al treilea grup ca mărime, s-a exprimat împotriva corona–obligațiunilor. Un purtător de cuvânt al AfD a spus că nici coronavirusul și nici euro nu „justifică faptul că contribuabilii germani sunt storși pentru datoria întregii UE”.

Pe de altă parte, cel mai popular partid anti-UE din Italia, Liga, condus de Matteo Salvini, a început o campanie acerbă împotriva ideii ca Italia să accepte bani din fondul de criză din regiune, denumit Mecanismul european de stabilitate. Aceasta este una dintre posibilitățile discutate de miniștrii finanțelor pentru a ajuta economiile care se confruntă cu pandemia.

Claudio Borghi, membru al Liga, care a fost consilierul economic atunci când partidul a fost la guvernare în 2018, a postat recent, pe Twitter, un poster din epoca fascistă italiană, cu un soldat german zâmbitor care își întinde mâna, spunând: „Timpul trece, dar tactica este întotdeauna aceeași.”

Carsten Nickel, de la firma de cercetare Teneo, a declarat într-o notă că „factorii de decizie din nord se confruntă cu propriile lor presiuni politice interne, spre o direcție opusă colegilor de sud.”

„Pentru Germania și nord, saltul de la criza virusului direct la mutualizarea datoriilor nu va funcționa pur și simplu din punct de vedere politic”, a adăugat Nickel.

Coaliții fragile
Guvernele olandez și german sunt, de asemenea, rezultatul unor alianțe politice fragile.

În Germania, cancelarul Angela Merkel și-a unit forțele cu grupul socialist SPD în urma alegerilor federale din 2017. Această înțelegere a avut loc numai după ce partidul CDU al Merkel nu a reușit să ajungă la un acord cu alte două partide.

În plus, coaliția CDU și SPD a fost testată în diferite ocazii de atunci, conducând analiștii politici să avanseza perspectiva unei rupturi.

Prim-ministrul olandez Mark Rutte, politician liberal, a fost în coaliție cu alte trei partide din 2017 și se confruntă, de asemenea, cu opoziția unui partid anti-UE din parlamentul său. Partidul pentru libertate, sub conducerea lui Geert Wilders, este al doilea grup ca mărime din Parlamentul olandez.

Stimulentul BCE
Banca Centrală Europeană a anunțat un program masiv de cumpărare de obligațiuni, în valoare totală de 750 de miliarde de euro pe tot parcursul anului 2020, ca răspuns la pandemia coronavirus. Această mișcare a redus costurile împrumuturilor pentru țările din zona euro și a redus orice presiune asupra factorilor de decizie de a face un alt pachet masiv de stimulare la nivelul întregii UE.

Astfel, oficialii olandezi și germani au subliniat că fiecare țară euro beneficiază de condiții bune de piață, ceea ce înseamnă că nu este necesar să facă pasul fără precedent pentru combinarea titlurilor europene.

De multe ori, guvernele europene sunt criticate de electorat că au dat „prea multă suveranitate” instituțiilor UE.

Acesta a fost unul dintre cele mai mari argumente din U.K., care a dus la plecarea țării din blocul comunitar în ianuarie.

În momentul de față, BCE supraveghează politica monetară în cele 19 țări care împart moneda euro, în timp ce capitalele își păstrează competențele asupra politicii fiscale.

„Reversul medaliei (al mutualizării datoriilor) ar fi condiționalitatea permanentă prin elaborarea de politici fiscale mai centralizate”, a spus Nickel de la Teneo.

„Dezirabilitatea politică a unui astfel de regim va fi o mare întrebare pentru Germania, pentru nord – dar cu siguranță și pentru sud”, a adăugat el.