Autorităţile columbiene au anunţat luni arestarea a peste 200 de membri ai Clan del Golfo, cel mai mare cartel al drogurilor din ţară pe care Bogota îl acuză de uciderea unor membri ai forţelor de ordine, relatează AFP.
La sfârşitul lui aprilie, preşedintele Gustavo Petro a denunţat o strategie de “asasinate sistematice” care au vizat membri ai forţelor de ordine, într-o ţară care se confruntă cu cea mai mare escaladare a violenţelor din ultimul deceniu.
Şeful statului a acuzat Clan del Golfo că a instituit un “plan pistol”, după modelul celui al baronului drogurilor Pablo Escobar din anii 1990, care constă în efectuarea de plăţi pentru fiecare agent în uniformă asasinat în cadrul războiului său deschis împotriva statului.
În cadrul unui răspuns “coordonat” al autorităţilor, “217 indivizi din acest grup armat organizat au fost capturaţi” de la 15 aprilie, a anunţat în cadrul unei conferinţe de presă amiralul Francisco Cubides, aflat în fruntea forţelor armate.
Cincisprezece narcotraficanţi au fost împuşcaţi mortal de forţele de ordine şi 6,8 tone de stupefiante, circa o sută de arme de foc şi peste 15.000 de elemente de muniţie au fost confiscate, a precizat el.
Ofensiva Clan de Golfo, format din cenuşa fostelor miliţii de extremă de dreapta demobilizate în anii 2000, a ucis 16 poliţişti şi şapte militari, potrivit Ministerului Apărării columbian.
“Ei au instituit o primă de 10 până la 15 milioane” de pesos columbieni (între 2.300 şi 3.500 de dolari) “pentru anumiţi poliţişti morţi”, a afirmat ministrul de interne columbian Armando Benedetti, în cadrul unei reuniuni săptămânale a guvernului.
Amiralul Cubides vede în această ofensivă un “răspuns disperat al acestor grupuri armate la loviturile decisive pe care forţele militare şi poliţia le-au dat recent” în mai multe departamente din nordul şi vestul Columbiei.
Considerat cel mai mare cartel al ţării şi primul producător mondial de cocaină, Clan del Golfo se intitulează “Armata Gaitanistă a Columbiei” (AGC) şi insistă să fie tratată ca o organizaţie politică şi nu un cartel. El are peste 7.500 de membri.
Primul preşedinte de stânga al ţării, Gustavo Petro a fost ales în 2022 cu o promisiune de “pace totală” şi o strategie care încerca să dezamorseze prin dialog cu mai mult grupuri – luptători de gherilă, paramilitari, narcotraficanţi – un conflict armat vechi de şase decenii.
Însă cu un an înainte de sfârşitul mandatului său, guvernul pe care îl conduce nu mai poartă discuţii decât cu două dintre cele cinci grupări disidente din fosta gherilă Forţele armate revoluţionare din Columbia (FARC), organizaţie care a semnat un acord de pace în 2016, şi cu un mic front din Armata de eliberare naţională (ELN).
Guvernul nu a reuşit să finalizeze negocierile cu organizaţiile cele mai puternice, respectiv cartelul drogurilor Clan del Golfo, cea mai mare parte a ELN şi Statul Major Central, principala grupare disidentă provenită din FARC.
| Știri BVB