Comerțul cu Ucraina și Rusia, ponderi reduse în schimburile externe ale României

Din perspectiva implicațiilor economice ale conflictului din Ucraina, datele arată o pondere relativ redusă în schimburile externe ale României cu cel mai mare vecin al său, conform cifrelor publicate de INS. Astfel, exporturile către Ucraina au reprezentat mai puțin de un procent din cele totale ale țării noastre pe 2021, în timp ce ponderea importurilor a fost de aproape 1,4%.

Totodată, pe relația cu Federația Rusă s-au consemnat exporturi ceva mai mari de 1 miliard de euro (doar 1,36% din livările totale ale țării noastre), dar importurile au ajuns la peste 3 miliarde euro, ceea ce a condus la o pondere semnificativă a acestora și la un nivel important al deficitului bilateral ( peste 9% din cel total).

În topurile oficiale întocmite de INS relativ la principalele țări partenere ale României în comerțul exterior, Ucraina vine imediat după primele 20 de țări pe partea de export, în timp ce la import figurează pe locul 18, imediat după după Kazahstan (1.472,9 milioane €) și Grecia (1.389 milioane €), dar, totuși, peste Elveția (1.209 milioane €) sau SUA (927,8 milioane €).

Federația Rusă apărea la export pe locul 18, după Republica Moldova (1.301,4 milioane €) și China (1.134,7 milioane €), dar mai sus decât Serbia (981,2 milioane €) sau Grecia (886,5 milioane €). Totuși, pe partea de import, prinde „la mustață” locul 10, peste Austria (3.136,9 milioane €) dar sensibil mai jos decât Bulgaria (4.049,5 milioane €) sau Olanda (3.874,8 milioane €)

De reținut, declanșarea conflictului militar a prins Ucraina într-un moment în care începuse să beneficieze realmente de pe urma acordului de asociere la Uniunea Europeană. România fiind, din motive de proximitate și nivel de dezvoltare, prin prisma raportului calitate-preț, o destinație în dezvoltare rapidă (+43,7%).

Prevederile acordului de asociere au fost agreate în martie 2014 sub președinția lui Viktor Ianukovici, dar a fost semnat (cu toate prevederile în domeniul economic) de-abia în iunie 2014 de către noul președinte, Petro Poroshenko (nimeni altul decât cel care a pus pe picioare o afacere a unei companii de dulciuri situată pe locul 27 în lume și ale cărei produse le regăsim pe rafturile magazinelor noastre). Calificat atunci drept „primul, dar cel mai important pas spre aderarea la Uniunea Europeană”, acest act major de orientare externă a coincis cu ocuparea pensinsulei Crimeea de către Federația Rusă.

Aceasta din urmă a beneficiat în mare măsură de creșterea prețurilor internaționale la gaze și la petrol, reușind un avans de aproape 75% pe relația cu România anul trecut. Din păcate pentru necesitatea noastră de a găsi noi piețe de desfacere în afara UE, avansurile importante ale exporturilor noastre spre Federația Rusă (+24,2%) și Ucraina (+20,2%) au fost anulate acum de război.

Expunerea financiară este extrem de redusă

În contextul evoluțiilor comerciale inerent puternic negative pe anul în curs, după cum arăta viceguvernatorul BNR, Leonardo Badea, sectorul bancar românesc nu este expus direct riscurilor asociate acestui conflict, sectorul bancar este capitalizat adecvat iar băncile au resurse pentru a acoperi cererea de lichiditate.

Expunerile instituţiilor de credit din România sunt reduse în ceea ce priveşte contrapartidele având ţara de reşedinţă Rusia sau Ucraina (nu există credite şi avansuri în sold acordate, iar depozitele atrase se ridicau la o valoare modică, de 17,9 milioane lei pentru Rusia şi de 40,7 milioane lei pentru Ucraina, la finele anului trecut.

Au fost identificate circa 300 întreprinderi cu capital din Rusia, dar rolul acestor firme în ansamblul companiilor nefinanciare este scăzut: generează 0,1% din valoarea adăugată brută, produc 0,66% din cifra de afaceri, deţin 0,2% din activele totale ale companiilor nefinanciare şi angajează 0,08% din numărul total de salariaţi.

Expunerile instituţiilor de credit din România faţă de companiile autohtone cu capital rusesc sunt foarte reduse (71 milioane lei, reprezentând 0,05 % din totalul expunerilor faţă de sectorul companiilor nefinanciare, în decembrie 2021). Datoria privată pe termen lung către creditori din Rusia a companiilor nefinanciare se situa, la finalul anului 2020, la 145 milioane euro (0,6 % din totalul datoriei private pe termen lung).

Autor: Dan Pălăngean