Autor: Dan Pălăngean
Comerțul exterior al României a consemnat o ajustare vizibilă pe parcursul anului 2025, potrivit datelor publicate de BNR în Raportul asupra inflației din februarie 2026. De la o creștere trimestrială a deficitului de 1,7 miliarde euro în T1 2025, echilibrul în schimburile de mărfuri cu alte țări s-a ameliorat în următoarele trei trimestre, până la o scădere cu 1,8 miliarde a soldului negativ în T4 2025.
După ce, în ultimele opt luni ale anului trecut, evoluția exporturilor a fost peste cea a importurilor, deficitul comercial s-a redus cu 673 milioane euro (-2%) față de anul 2024. Per total 2025, exporturile au cumulat 96,61 miliarde euro (+4,2% față de anul precedent) iar importurile s-au cifrat la 129,35 miliarde euro (+2,6%).
De reținut, această evoluție a avut loc pe fondul stabilității remarcabile a cursului de schimb leu/euro, care s-a menținut în intervalul 4,9752lei/€ – 4,9773 lei/€ între ianuarie și aprilie și s-a mutat pe un palier între 5,0468 lei/€ – 5,0912 lei/€ în ultimele opt luni ale lui 2025 (nu este o coincidență).
Îmbunătățirea graduală a rezultatelor din schimburile externe a venit într-un context complicat, în pofida unei aprecieri în termeni reali a leului față de moneda unică europeană (nominal, am avut cam 2,3% devalorizare, însă diferențialul de inflație a depășit cinci puncte procentuale pe medie, ajungând chiar la peste 7 pp pe final de an).
Gradul de acoperire al importurilor cu exporturile efectuate (FOB/FOB) s-a situat la 77,8%, semnificativ peste valoarea consemnată anterior (76,6% în 2024). Este un indicator care reflectă o evoluție favorabilă, în pofida unei anumite scăderi a competitivității prin preț a mărfurilor românești, și o reorientare (lentă) a motoarelor de creștere.
Cu toate acestea, persistența unui minus relativ ridicat pe partea de bunuri materiale (-8,64% din PIB, estimat curent la 378,8 miliarde euro) a continuat să pună presiune pe echilibrele macroeconomice, Precum și să indice un deficit de competitivitate, îndeosebi pe piața unică europeană. Vizbil mai ales în raport cu țările din regiune cu nivel de dezvoltare similar, precum Polonia și Ungaria.
În context, reamintim că balanța bunurilor rămâne decisivă pentru deficitul contului curent, indicator a cărui valoare recomandată este de cel mult -4% din PIB. Ceea ce, în pofida unui plus de circa 3% din PIB pe partea de servicii ar prespune o îmbunătățire a comerțului cu bunuri spre -5% din PIB.
Din evoluția în timp a contului curent pe ultimii ani, se poate observa ușor că o eventuală ameliorare a soldului net din schimburile de bunuri va trebui să acomodeze și din creșterea veniturilor primare, altminteri normală în condițiile investițiilor străine acumulate. Direcția e bună, însă, va trebui să producem semnificativ mai multe produse pentru export și/sau care să acopere mai bine din piața internă.
| Știri BVB