Cometa 3I/ATLAS va fi observată de sondele din apropierea lui Marte și Jupiter în timpul trecerii pe lângă Soare

Agenția Spațială Europeană (ESA) va folosi sonde spațiale care participă la misiuni în sistemele lui Marte și Jupiter pentru a observa cometa interstelară 3I/ATLAS în timpul trecerii prin apropierea Soarelui, transmite vineri Space.com.

Observată pentru prima dată în iulie 2025 de un telescop ATLAS (Asteroid Terrestrial-impact Last Alert System) din Chile, 3I/ATLAS a devenit al treilea obiect interstelar cunoscut care trece prin Sistemul Solar.

Astronomii i-au identificat originea extrasolară datorită traiectoriei sale neobișnuite, care nu urmează o orbită închisă în jurul Soarelui, și vitezei de aproximativ 219.000 km/h. 3I/ATLAS a rămas vizibil pentru telescoapele terestre până în septembrie 2025, înainte ca traiectoria sa să o ducă prea aproape de Soare – și, în cele din urmă, în spatele lui din perspectiva Pământului.

Această scurtă perioadă de timp complică eforturile de a studia dimensiunea, compoziția și activitatea de suprafață a cometei, indicii care ar putea arunca lumină asupra materiei din care sunt alcătuite astfel de obiecte interstelare și dacă acestea seamănă cu cometele născute în propriul nostru sistem solar. Cu toate acestea, oamenii de știință profită de oportunitatea de a observa cometa în timp real din spațiu, folosind o flotă de misiuni planetare ESA și NASA care orbitează deja în Sistemul Solar interior. Din punctul lor de observație de pe partea orientată spre Soare a traiectoriei cometei, aceste sonde vor putea continua să urmărească obiectul 3I/ATLAS chiar și după ce aceasta va ieși din raza vizuală a Pământului.

‘Între 1 și 7 octombrie, sondele noastre de pe orbita lui Marte, Mars Express și ExoMars Trace Gas Orbiter, vor observa cometa în timp ce trece prin apropierea planetei Marte, cea mai mică distanță dintre sonde și cometă fiind de 30 de milioane de km pe 3 octombrie’, a scris ESA într-un comunicat. Misiunea Psyche a NASA, aflată în prezent pe drumul spre asteroidul 16 Psyche, situat în centura principală de asteroizi dintre Marte și Jupiter, va putea, de asemenea, să o vadă.

Între 2 și 25 noiembrie, sonda Jupiter Icy Moons Explorer (Juice) a ESA își va îndrepta instrumentele către 3I/ATLAS. Observațiile sondei Juice vor începe imediat după ce 3I/ATLAS ajunge la periheliu – punctul său cel mai apropiat de Soare. Acest moment este crucial deoarece căldura soarelui împinge cometa în faza sa cea mai activă, provocând vaporizarea gheții și curgerea în spațiu.

‘JUICE va fi în cea mai bună poziție pentru perioada importantă din jurul periheliului cometei 3I/ATLAS, când observațiile de pe Pământ vor fi cele mai dificile’, a declarat T. Marshall Eubanks, de la Space Initiatives Inc, într-un interviu acordat pentru Space.com. ‘Diverse sonde spațiale care orbitează Marte, inclusiv Mars Reconnaissance Orbiter (MRO), Tianwen-1 și Hope, au toate atât punctul de observație, cât și echipamentele necesare pentru a furniza date importante despre 3I/ATLAS. Dar dintre toate, cred că datele JUICE din apropierea periheliului vor fi probabil cele mai importante’, a adăugat el, potrivit Agerpres.

ESA notează că observarea cometei în această perioadă va oferi cele mai valoroase date, dezvăluind adevărata sa compoziție chimică și activitatea la intensitate maximă. Acest lucru se datorează faptului că va fi suficient de aproape de Soare pentru ca radiația solară să-i încălzească gheața din nucleu, vaporizând-o și provocând erupția acesteia de la suprafața cometei. Nucleul cometei va fi învăluit într-un halou luminos de gaz și praf, cu o coadă lungă care se formează în spate. Această fereastră va permite astronomilor să evalueze compoziția cometei prin analiza gazelor eliberate, oferind o amprentă chimică a cometei 3I/ATLAS.

Pentru un vizitator interstelar precum 3I/ATLAS, acest lucru este deosebit de interesant, deoarece le va permite oamenilor de știință să compare compoziția sa cu cometele formate în propriul nostru sistem solar. Dacă chimia se potrivește, acest lucru sugerează că sistemele planetare din întreaga galaxie ar putea avea componente comune; dacă nu se întâmplă acest lucru, ar putea dezvălui ingrediente exotice dintr-un alt sistem stelar.