Compania Ikea, suspectată că a folosit indirect munca deţinuţilor din Belarus (investigaţie jurnalistică)

Compania Ikea şi-a apărat joi procedurile interne de control menite să asigure că nu foloseşte munca deţinuţilor, după ce o anchetă a website-ului francez de investigaţii jurnalistice Disclose a demonstrat legăturile mai multor foşti furnizori ai săi din Belarus cu coloniile penitenciare ale regimului de la Minsk, relatează joi AFP, potrivit Agerpres.

Ikea a rupt în luna martie legăturile cu furnizorii săi din Belarus în urma războiului din Ucraina, dar a admis că nu poate exclude complet că ar fi beneficiat de munca deţinuţilor belaruşi, deşi în caietele sale de sarcini precizează că respinge ”munca forţată” şi munca din sistemul penitenciar.

”Pentru a verifica faptul că furnizorii se conformează acestor exigenţe avem un proces bine stabilit, inclusiv de evaluare a lacunelor, verificări de conformitate şi o urmărire a planurilor de acţiune în caz de abateri”, susţine multinaţionala de origine suedeză, controlată în prezent de o fundaţie olandeză.

Potrivit anchetei Disclose, mai multe companii belaruse, în total zece foşti subcontractori, au fost până recent pe lista furnizorilor Ikea ori au colaborat cu cel puţin cinci închisori sau colonii penitenciare ale regimului preşedintelui Aleksandr Lukaşenko şi care sunt ”cunoscute pentru fapte de tortură, de privare de hrană şi de îngrijiri medicale”.

În urma sancţiunilor impuse Rusiei pentru invazia asupra Ucrainei, compania Ikea a anunţat în luna martie suspendarea activităţilor sale în Rusia, precum şi Belarus, aliatul Moscovei. Producătorul de mobilier a decis ulterior şi retragerea sa din aceste două ţări.

Ikea nu avea în Belarus niciun magazin, dar prin societăţile subcontractoare beneficia indirect de munca a circa 10.000 de persoane în această ţară şi a altor 50.000 în Rusia, unde circa 15.000 de angajaţi ai respectivilor subcontractori lucrau direct pentru această companie.

Nu este prima dată când Ikea este implicată într-un scandal de acest fel. În urma unei investigaţii suedeze, ea a admis în anul 2012 că furnizori ai săi au folosit munca forţată a deţinuţilor politici din fosta Germanie de Est în anii ’70 şi ’80.