Companiile germane testează săptămâna de lucru de patru zile pentru a lupta împotriva crizei forței de muncă

Lupta Germaniei de a-și relansa economia lentă este pe cale să ia o turnură experimentală, pe măsură ce un grup de companii testează beneficiile reducerii timpului de lucru, scrie Bloomberg.

Un program de șase luni care începe la 1 februarie va acorda o zi liberă în fiecare săptămână pentru sute de angajați, menținându-le salariul integral. Studiul își propune să afle dacă sindicatele au dreptate când spun că acest lucru nu numai că ar face personalul mai sănătos și mai fericit, ci și mai productiv.

„Sunt absolut convins că investițiile în „munca nouă” vor da roade deoarece cresc bunăstarea și motivația, sporind ulterior eficiența”, a declarat Sören Fricke, co-fondatorul organizatorului de evenimente Solidsense, una dintre cele 45 de companii care participă la programul pilot: „Săptămâna de lucru de patru zile, dacă funcționează, nu ne va costa nimic nici pe termen lung.”

Proiectul subliniază o schimbare mai amplă care are loc pe piața forței de muncă din Germania, unde lipsa lucrătorilor calificați pune presiune asupra companiilor. Lipsa – împreună cu inflația ridicată – i-au încurajat pe angajații din toate industriile să caute creșteri de salarii și să păstreze flexibilitatea și independența pe care le-au câștigat în timpul pandemiei.

Dezechilibrul alimentează tensiunile angajator-angajați. În prezent, mecanicii de tren din Germania fac o grevă de șase zile, cerând ca Deutsche Bahn să reducă săptămâna de lucru la 35 de ore de la 38 de ore fără nicio reducere a salariului. Sindicatul din construcții din țară cere o creștere a salariului cu peste 20% pentru mulți dintre cei 930.000 de lucrători ai săi – o mișcare despre care unii economiști avertizează că ar putea stimula inflația.

Potrivit unui sondaj de lobby al industriei, de anul trecut, jumătate dintre companiile germane sunt cel puțin parțial în imposibilitatea de a-și ocupa locurile vacante. Gigantul de software SAP SE a încetat să ceară diplome universitare de la candidați în 2022, în timp ce firma imobiliară Vonovia SE a recrutat oameni din Columbia anul trecut pentru a face față penuriei.

Iar problema se va agrava: se preconizează că peste 7 milioane de oameni vor părăsi forța de muncă germană până în 2035, deoarece natalitatea și imigrația sunt cu mult sub ceea ce este necesar pentru a înlocui populația în vârstă.

„Fie pot să mă implic și să mă poziționez ca o companie modernă, fie pot spune că toți trebuie să muncim mai mult și, la un moment dat, nu voi mai avea pe nimeni să lucreze pentru mine”, a declarat Henning Roeper, director general al Eurolam, un producător de ferestre din Wiegendorf care participă la program.

Și muncitorii nefericiți au un preț mare. Potrivit unui studiu recent Gallup, angajamentul scăzut a costat economia globală 8,1 trilioane de euro (8,8 trilioane de dolari) anul trecut. Aceasta reprezintă 9% din produsul intern brut global.

În timp ce personalul lucrează mai puține ore pentru aceeași remunerație în timpul experimentului, producția ar trebui să rămână constantă – sau chiar să crească, potrivit organizației non-profit 4 Day Week Global, care conduce proiectul pilot.

Pe lângă această creștere a productivității, se așteaptă ca societățile să beneficieze și de o scădere a absențelor costisitoare din cauza stresului, a bolilor și a epuizării. Media de 21,3 zile în care germanii au fost incapabili de muncă în 2022 a însemnat o pierdere uimitoare de 207 miliarde de euro în valoare adăugată, potrivit Institutului Federal pentru Securitate și Sănătate în Muncă.

Susținătorii săptămânii de patru zile susțin, de asemenea, că ar putea atrage un potențial neexploatat pe piața muncii din Germania – o țară care are una dintre cele mai mari proporții de angajați cu normă parțială din UE, inclusiv în rândul femeilor, potrivit Eurostat.

În timp ce Germania are de departe cea mai mare producție economică din Europa, lipsa investițiilor în inovare și digitalizare a împiedicat creșterea productivității. Fără îmbunătățiri în aceste domenii, este puțin probabil ca muncitorii germani să înregistreze o creștere semnificativă a productivității pur și simplu prin reducerea orelor, potrivit lui Enzo Weber, economist la Institutul de Cercetare a Pieței Muncii din Nürnberg.