Competitivitatea europeană – în topul priorităților liderilor mondiali (Roxana Chirițoiu – corespondeță de la Davos)

Autor: Roxana Chiriţoiu, Head of Climate Programs în cadrul ONG-ului Social Innovation Solutions

Davos. 0 grade Celsius. Un oraș mic, acoperit de zăpadă. În jurul meu văd cum se intersectează liderii lumii – președinți, miliardari, inovatori. Aici nu doar se discută viitorul, ci se decide. Iar un lucru a fost clar în fiecare conversație: Europa nu-și mai permite luxul de a amâna deciziile. Dacă nu acționează acum, va deveni un muzeu al succeselor trecute.

Am fost la Forumul Economic Mondial de la Davos ca parte din delegația Global Shapers, alături de alți 49 de tineri selectați din întreaga lume. Timp de o săptămână, am fost martoră la cele mai importante discuții despre viitorul nostru comun. Indiferent de tema abordată, o preocupare apărea mereu: Cum își poate păstra Europa competitivitatea într-o lume care se schimbă rapid?

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a oferit unul dintre cele mai puternice discursuri pe care le-am ascultat vreodată. Atmosfera din sală era electrizantă. Ropotul de aplauze care a umplut sala la final a confirmat că toți cei prezenți – lideri de business, investitori, economiști, șefi de stat – rezonează cu semnalul de alarmă.

De la visul cooperării globale la lupta pentru putere economică

Dacă în urmă cu 25 de ani se discuta despre o lume mai integrată și interconectată, astăzi realitatea este alta: cine controlează resursele și tehnologia controlează viitorul. Vedem o competiție acerbă între marile economii pentru acces la materii prime, tehnologii emergente și rute comerciale. Europa nu mai are luxul de a aștepta. Trebuie să decidă acum dacă vrea să fie un jucător de top sau un spectator.

Von der Leyen a punctat tranziția dramatică de la optimismul anilor 2000 la o realitate în care:

• Barierele comerciale s-au triplat doar în ultimul an.
• Ne confruntăm cu economii care nu joacă după aceleași reguli.
• Lanțurile de aprovizionare sunt folosite ca arme, așa cum s-a văzut în cazul șantajului energetic al Rusiei.

În acest context, UE trebuie să își redefinească propria strategie de competitivitate. Nu mai vorbim doar de creștere economică, ci chiar despre securitatea și relevanța Europei în noua ordine globală.

Capitalismul european: poate moralitatea să bată pragmatismul?

Unul dintre mesajele esențiale ale discursului a fost acela că Europa trebuie să-și apere modelul unic de capitalism – un capitalism bazat pe valori. SUA joacă jocul inovației rapide și agresive, China mizează pe industrializare și control, pe când Europa mizează pe un model economic în care creșterea și bunăstarea socială merg mână în mână. Economia europeană nu este definită doar de puterea de inovare sau de dimensiunea pieței, ci și de standarde sociale ridicate, de protecția mediului, și de egalitate economică mai mare decât în alte regiuni.

Dar într-o lume în care regulile sunt scrise de cei mai agresivi jucători, poate Europa să rămână competitivă fără să-și compromită valorile? Sau va fi forțată să aleagă între etică și supraviețuire?

Von der Leyen a prezentat trei piloni de transformare în acest sens:

1. Uniunea Piețelor de Capital – Europa are economii mari, dar nu le transformă eficient în investiții. Aproape 300 de miliarde de euro din economiile europenilor sunt investite anual în afara UE. Noua strategie vizează mobilizarea acestui capital pentru start-up-uri și tehnologii emergente europene.
2. Reducerea birocrației și eliminarea barierelor naționale – Multe companii preferă să se dezvolte în SUA sau Asia, unde procesele sunt mai simple. O soluție propusă este crearea unui „al 28-lea regim” (făcând referire la cele 27 de state europene, care vin de multe ori fiecare cu propria legislație), un cadru unic pentru reglementările privind insolvența, taxele și dreptul muncii.
3. Independența energetică și tranziția la energie curată – În ultimii doi ani, UE a redus importurile de gaze din Rusia cu 75% și a eliminat complet importurile de cărbune. Dar, pentru a rămâne competitivă, Europa trebuie să reducă costurile energiei și să accelereze investițiile în surse regenerabile. 

Europa: lider sau relicvă?

În cadrul unui panel din ultima zi de eveniment, Christine Lagarde, președinta European Central Bank, a avut una dintre cele mai directe intervenții pe care le-am auzit la Davos. A spus fără ocolișuri că Europa „își pune singură piedici”, că are un deficit de ambiție și că trebuie să-și asume mai multe riscuri.

Într-un articol scris împreună cu von der Leyen în Financial Times, Lagarde a subliniat că, deși Europa produce aproape la fel de mulți absolvenți STEM ca SUA și are o pondere mare în inovațiile tehnologice globale, doar o treime din patentele europene sunt comercializate. Această lipsă de aplicabilitate practică a inovației este unul dintre motivele pentru care UE riscă să piardă cursa globală a tehnologiilor emergente.

Unde este locul Europei în noua economie globală?

Mi-a rămas în minte ce a spus un lider european în cadrul unui panel despre competitivitate: “Europa trebuie să înțeleagă că nu putem câștiga doar fiind un far moral al lumii. Avem nevoie de campioni europeni în tehnologie, în finanțe, în energie. Trebuie să jucăm inteligent, nu doar corect.”

Acest mesaj a fost repetat în multe dintre discuțiile pe care le-am avut la Davos. În timp ce SUA și China accelerează în AI, cloud computing și quantum computing, Europa riscă să rămână în urmă. 

Așa cum a subliniat și von der Leyen, viitorul economic al Europei depinde de capacitatea de a simplifica, de a inova și de a lua decizii rapide.

Reflecții din Davos

La Davos, am realizat că pierderea competitivității europene nu ar însemna doar stagnare economică. Ar însemna vulnerabilitate. Vulnerabilitate la șantajul extern, la transformarea economiei în armă de presiune de către actori care nu împărtășesc aceleași valori. Ar însemna pierderea investițiilor, relocări masive ale companiilor, oameni rămași fără slujbe și, în cele din urmă, un risc real de ascensiune a extremismului.

Când energia devine prea scumpă sau când lanțurile de aprovizionare sunt controlate de actori ostili, problemele nu mai sunt doar economice. Ele devin sociale, politice și chiar militare. Acesta este momentul în care nu doar deciziile de consum se schimbă, ci și regulile după care ne guvernăm.

Libertățile pe care le avem – egalitatea de șanse, protecția celor vulnerabili, sistemul nostru social unic – nu pot supraviețui dacă Europa devine săracă. Ele sunt posibile doar într-o Europă bogată, competitivă și capabilă să-și păstreze relevanța. În cele din urmă, pierderea competitivității nu este doar o problemă economică, ci o problemă existențială. Iar viitorul nostru, al tuturor, depinde de curajul de a acționa acum.

***

Roxana Chiriţoiu, o tânără absolventă de Litere şi parte din ONG-ul Social Innovation Solutions, a partocipat, anul acesta, la Forumul Economiei Mondiale de la Davos. Ea a fost selectată ca parte din delegația Global Shapers Community, un grup format din lideri emergenți din întreaga lume. Tânăra româncă s-a alăturat celor 3.000 de participanți din 130 de țări, la evenimentul care aduce laolaltă lideri globali din politică, economie, știință și activism.