-
CONAF: Legea nr. 239/2025 a fost prezentată ca un instrument de redresare și eficientizare a resurselor publice. În realitatea economică, însă, ea începe să funcționeze ca un test de rezistență aplicat mediului privat, într-un moment în care economia românească este deja fragilizată de incertitudine fiscală, costuri crescute și o relație tot mai tensionată cu statul
Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) avertizează că nu consolidarea bugetară este problema – aceasta este necesară –, ci modul în care sunt gândite măsurile și absența unei înțelegeri profunde a modului în care funcționează economia reală. Când presiunea fiscală se aplică fără analiză, fără etapizare și fără dialog, nu produce disciplină, ci împinge mediul economic spre retragere.
- Eșalonarea la plată, între conformare și constrângere
Unul dintre cele mai sensibile puncte ale legii este regimul eșalonărilor la plată. Conceput inițial ca un instrument de sprijin pentru firmele aflate temporar în dificultate, mecanismul riscă să se transforme într-o formă de constrângere disproporționată.
Statul solicită, în anumite situații, constituirea de contracte de fideiusiune garantate cu bunuri personale ale administratorilor, chiar și atunci când societățile au adus deja garanții reale asupra bunurilor proprii, evaluate și acceptate de autoritatea fiscală. Din punct de vedere juridic, obligația fiscală aparține persoanei juridice. Din punct de vedere economic, transferarea riscului către individ schimbă radical raportul dintre stat și antreprenor.
Pentru mulți administratori, această cerință devine imposibil de onorat. Nu din lipsă de voință, ci din lipsa unor bunuri personale care să poată fi constituite garanție. Efectul nu este creșterea gradului de conformare, ci restrângerea accesului la eșalonare și accelerarea insolvențelor. Un mecanism creat pentru a sprijini se transformă, în fapt, într-un filtru de eliminare.
- Politici fiscale fără analiză: un experiment pe economie
Un alt element problematic semnalat de CONAF este absența unei analize publice de impact înainte de adoptarea legii. Nu există date clare privind numărul firmelor afectate, capacitatea lor reală de plată sau riscul de insolvență generat de noile condiții. La nivel macroeconomic, lipsesc evaluările privind impactul asupra investițiilor, ocupării forței de muncă și colectării bugetare pe termen mediu.
În lipsa acestor repere, politica fiscală devine un experiment aplicat economiei reale. Costurile nu sunt teoretice. Ele se traduc în firme care își amână investițiile, reduc personalul sau ies complet din piață. Iar ieșirea din piață nu este un gest spectaculos. Este, de cele mai multe ori, o renunțare tăcută.
- Taxele locale și șocul impredictibilității
Creșterea taxelor și impozitelor locale amplifică această stare de incertitudine. În numeroase cazuri, majorările nu au fost graduale și nici corelate cu inflația, ci aplicate abrupt, uneori aproape până la dublare. Consultarea publică s-a limitat la un exercițiu formal, fără o dezbatere reală și fără explicații privind necesitatea acestor creșteri.
Dincolo de problema de cuantum, este o problemă de principiu. Impredictibilitatea fiscală afectează direct capacitatea firmelor de a planifica. Fără planificare, investițiile sunt amânate. Fără investiții, baza de impozitare se subțiază. Bonificațiile temporare nu pot compensa lipsa unei strategii fiscale coerente și transparente.
- Statul care cere mai mult, dar livrează mai puțin
Presiunea fiscală vine într-un context în care administrația publică întâmpină dificultăți majore în livrarea serviciilor de bază. Disfuncționalitățile platformei Ghișeul.ro sunt un exemplu elocvent al decalajului dintre cerințele impuse contribuabililor și capacitatea statului de a asigura infrastructura necesară conformării.
Este o problemă care depășește zona tehnică. Lipsa asumării responsabilității instituționale în urma acestor eșecuri alimentează percepția unei relații dezechilibrate: obligațiile sunt ferme pentru contribuabili, în timp ce responsabilitatea statului rămâne difuză.
- Cifrele confirmă fragilizarea mediului de afaceri
Datele oficiale ale Oficiului Național al Registrului Comerțului indică o deteriorare accelerată a mediului economic. Peste 74.000 de firme au fost radiate în primele 11 luni din 2025, cu creșteri semnificative în București, Ilfov, Bihor și Olt. Comerțul, agricultura și transporturile – sectoare cu rol strategic în economie – se află printre cele mai afectate.
Aceste date reflectă pierderea capitalului autohton, reducerea bazei de impozitare și fragilizarea unei economii care depinde, în mare măsură, de vitalitatea IMM-urilor.
- Mai multă presiune nu înseamnă mai multă colectare
Experiența economică arată că măsurile care accelerează insolvențele nu cresc disciplina fiscală. Dimpotrivă, ele reduc colectarea pe termen mediu și lung. Creanțele fiscale devin pierderi definitive, iar presiunea se mută pe un număr tot mai mic de contribuabili rămași activi.
Se creează astfel un cerc vicios: dispar firmele, scade colectarea, cresc taxele pentru cei rămași, iar economia devine și mai vulnerabilă.
- Un avertisment, nu un refuz al reformei
CONAF nu contestă necesitatea reformelor fiscale și a consolidării bugetare. Contestă însă modul în care acestea sunt implementate: fără analiză, fără dialog și fără o administrație pregătită să își asume propria performanță.
Diferența dintre un stat funcțional și unul fragil nu se măsoară exclusiv în sumele colectate la buget, ci în modul în care colectarea este realizată și în costurile economice și sociale generate. O economie nu poate fi redresată prin constrângere disproporționată, ci prin reguli clare, predictibilitate și încredere.
| Știri BVB