Folosim cookie-uri pentru a analiza traficul și a îmbunătăți experiența ta.
RefuzPe 16 ianuarie, Partidul Oamenilor Tineri a anunţat că 161 de parlamentari POT, AUR şi SOS au semnat pentru suspendarea preşedintelui Klaus Iohannis, iar semnăturile au fost depuse la preşedintele Camerei Deputaţilor.
Anamaria Gavrilă, preşedinta POT, a declarat că formaţiunea sa a iniţiat acest demers pentru că România “trebuie să-şi păstreze parcursul democratic”.
“Am înregistrat iniţiativa de suspendare a lui Klaus Iohannis. Este o iniţiativă POT la care s-au alăturat şi parlamentari ai partidului AUR şi parlamentarii partidului SOS. Sunt în total 161 de semnături. Minim erau necesare 155 pentru a declanşa această procedură de suspendare. Am vrut să vedeţi că nu stăm degeaba, ne mişcăm, încercăm, împreună cu AUR, să obţinem şi o dezbatere în sesiune extraordinară de urgenţă a acestei iniţiative”, a transmis Anamaria Gavrilă.
Potrivit Constituţiei, în cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, respectiv 234, după consultarea Curţii Constituţionale. Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.
Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor, respectiv 155 parlamentari.
O bursă de valori a Republicii Moldova va fi lansată luni, la Chişinău, a anunţat,…
Fostul director al Societății Naționale 'Aeroportul Internațional Timișoara - Traian Vuia' SA Idolu Iulian Daniel,…
6 din 10 români cred că statul ar trebui să intervină mai mult în economie,…
Curtea de Conturi a României efectuează, începând de luni, o misiune de audit ad hoc…
Prețul aurului a fost din nou în centrul atenției, deoarece a atins un nou maxim…
Serviciul de internet prin satelit Starlink a încetat să funcţioneze pe toată linia frontului din…
This website uses cookies.
Read More
View Comments
Toată degringolada vine de la decizia Curţii Constituţionale a României (CCR) de anulare a intregului proces electoral al alegerilor prezidenţiale, după ce validase primul tur, iar al doilea tur era în desfăşurare în strainatate, ceea ce a aruncat ţara într-un haos institutional fără precedent. Astfel, România a ajuns să fie considerată ca o ţară bananieră în ochii lumii civilizate. Anularea alegerilor nu rezolvă absolut nimic , ba dimpotrivă , adânceşte şi mai mult falia din interiorul societăţii româneşti. In plus, mandatul actualului presedinte Klaus Iohannis a expirat la 21 decembrie iar CCR i-a prelungit mandatul după această dată cu de la sine putere, fără o bază legală temeinică.
In Constituția României la Articolul 83, privind durata mandatului presedintelui se precizează următoarele:
(1) Mandatul Presedintelui României este de 5 ani si se exercită de la data depunerii jurământului.
(2) Președintele României își exercită mandatul pană la depunerea jurământului de Președintele nou ales.
(3) Mandatul Președintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.
Articolul 83 are trei aliniate care trebuie interpretate împreună, iar CCR a luat în considerare doar aliniatul 2 , ignorând articolul 1 potrivit căruia mandatul Presedintelui României este de 5 ani si se exercită pană la depunerea jurământului de Președintele nou ales (în interiorul intervalului de 5 ani, fără prelungire).
Abia aliniatul 3 se referă la prelungirea mandatului care se face prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.
In concluzie, conform Constituției mandatul președintelui poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă și nu printr-o decizie a CCR. Din acest punct de vedere Curtea Constituțională putea cel mult să constate expirarea mandatului presedintelui Klaus Iohannis pe data de 21 decembrie 2024. Prin urmare, cu complicitatea CCR, după data de 21 decembrie, 2024 Klaus Iohannis a devenit un preşedinte nelegitim. De aceea, investirea noului guvern „Ciolacu-2” de către Klaus Iohannis pe 23 decembrie, 2024 ar putea fi lovită de nulitate.
Pe de altă parte chiar preşedintele Klaus Iohannis a făcut apel la organizarea alegerilor prezidenţiale cât mai curând. “Nu cred că o tergiversare ar ajuta la ceva”, a mai afirmat şeful statului. Si cu toate astea, după anulare alegerile prezidentiale au fost programate in luna mai, după ce initial se vorbea de luna martie.
De altfel, nu-i prima dată când CCR demonstrează că este o este o institutie puternic politizată care îsi apără propriile privilegii. Un exemplu este decizia din anul 2023 de neconstituţionalitate a legii privind eliminarea pensiilor speciale si trecerea lor pe contributivitate cu toate că acesta este un jalon din PNRR iar prin această decizie a fost blocată accesarea cererii de plată numărul 3 şi pierderea acestei tranşe în valoare de 3,14 miliarde de euro.