Confruntări între poliţia greacă şi migranţi la frontiera turcă; Frontex trimite întăriri la graniţa dintre Grecia şi Turcia şi creşte nivelul de alertă

Poliţia greacă a recurs duminică din nou la gaze lacrimogene împotriva migranţilor care forţează pătrunderea în Grecia pe la frontiera terestră cu Turcia, în timp ce în insulele greceşti a crescut de asemenea numărul migranţilor care debarcă şi s-au înregistrat incidente, potrivit agenţiilor Reuters, EFE şi AFP, citate de Agerpres.

 

Postul CNN Turk a transmis în direct imagini cu nori denşi de gaze lacrimogene la un punct de frontieră unde mii de refugiaţi, majoritatea din Siria, Irak, Pakistan, Afganistan şi Somalia, s-au adunat încă de vineri după ce preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a decis să nu mai împiedice refugiaţii să plece către vestul Europei, el estimând că UE nu-i oferă suficient sprijin nici pentru asistarea celor circa 3,7 milioane de refugiaţi aflaţi pe teritoriul turc şi nici în conflictul din Siria.

Duminică a fost astfel a doua zi de ciocniri violente între poliţia greacă şi migranţi la punctul de frontieră Kastanies şi în alte puncte de la frontiera terestră cu Turcia. Atacate cu pietre de migranţi, forţele de ordine greceşti au reuşit totuşi să impiedice pătrunderea acestora, dar grupuri de câteva zeci de migranţi au reuşit să intre în Grecia prin secţiuni mai puţin protejate ale frontierei.

A crescut şi numărul migranţilor care au debarcat în insulele greceşti, circa 500 ajungând duminică dimineaţă în insulele Lesbos, Chios şi Samos. În insula Lesbos un grup de localnici a împiedicat în portul Thermi debarcarea a circa 50 de migranţi veniţi cu mai multe ambarcaţiuni şi au proferat insulte la adresa reprezentantului local al Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (UNHCR), unii atacând şi jurnaliştii, cărora le-au aruncat în mare aparatele foto.

Pe drumul către tabăra de refugiaţi de la Moria un alt grup de localnici înarmaţi cu lanţuri şi pietre au încercat să oprească un autobuz al poliţiei care transporta către acea tabără un grup de migranţi recent ajunşi în insulă.

La graniţele Greciei, care în prezent găzduieşte circa 40.000 de migranţi în tabere suprapopulate, se află în prezent câteva mii de migranţi, conform unei surse guvernamentale de la Atena, dar Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM) estimează că ar fi de fapt cel puţin 13.000, în timp ce Turcia susţine că peste 75.000 de migranţi ar fi reuşit deja să treacă graniţa în zona Edirne, cifră însă neconfirmată de Grecia.

”Am avut ieri (sâmbătă n.red) circa 9.600 de tentative de trecere a frontierei, şi toate au fost oprite”, a declarat la postul Skai TV ministrul grec al apărării, Alkiviadis Stefanis, care a acuzat Turcia că oferă asistenţă migranţilor pentru a putea trece graniţa. Turcia ”nu doar că nu-i opreşte, dar îi şi ajută”, a spus oficialul grec.

În Bulgaria vecină nu s-au înregistrat deocamdată tentative de trecere a frontierei, potrivit ministrului bulgar al apărării, Krasimir Karakachanov, care a confirmat că a fost consolidat dispozitivul de forţe de ordine la graniţa cu Turcia pentru a împiedica intrările ilegale.

Agenţia europeană de control al frontierelor Frontex a anunţat duminică desfăşurarea unor întăriri şi ridicarea nivelului său de alertă la graniţa dintre Grecia şi Turcia, unde mii de migranţi încearcă să intre în UE, potrivit AFP.

“Am ridicat nivelul de alertă pentru toate frontierele cu Turcia la ‘înalt'”, a precizat o purtătoare de cuvânt a Frontex într-un comunicat transmis de la Bruxelles.

“Am primit o cerere de ajutor suplimentar de la Grecia. Am luat deja măsuri pentru a trimite echipament tehnic şi agenţi suplimentari în Grecia”, a adăugat ea.

Comisarul european pentru Migraţie, Margaritis Schinas, a scris pe Twitter că a cerut o reuniune extraordinară a miniştrilor de interne din UE pentru a discuta despre această situaţie.

ONU a cerut să nu se folosească ”excesiv” forţa împotriva migranţilor care încearcă să plece din Turcia către vestul Europei. ”Statele au desigur dreptul legitim de a-şi controla frontierele şi de a gestiona deplasările dezordonate, dar ele trebuie să se abţină de la folosirea unei forţe excesive şi disproporţionate şi să instituie un sistem care să permită depunerea ordonată a cererilor de azil”, a indicat Înaltul Comisar al ONU pentru refugiaţi, Babar Baloch.