Congresul SUA a votat adoptarea de sancţiuni împotriva gazoductului rus Nord Stream 2

* Sancţiunile includ îngheţarea bunurilor şi revocarea vizelor americane pentru antreprenorii care au legătură cu gazoductul Nord Stream * Guvernul Germaniei este gata să reacționeze cu măsuri concrete la posibilele sancțiuni ale SUA în raport cu Nord Stream – 2

Congresul SUA a votat marţi adoptarea de sancţiuni împotriva companiilor şi guvernelor implicate în construcţia gazoductului Nord Stream 2, proiect care face legătura între Germania şi gazul rusesc.  

Sunt vizate companiile care furnizează servicii, precum instalarea conductelor,  vizate, deoarece Washingtonul încearcă să oprească finalizarea conductei de 10,5 miliarde de dolari (9,6 miliarde de euro), care ar transporta gazul sub Marea Baltică.

Washington acuză că acest proiect sporeşte influenţa Moscovei în Europa, dar este considerat de promotorii săi ca fiind strategic pentru aprovizionarea Europei. Nord Stream 2 ocoleşte în special Ucraina – ţară aliată Occidentului, şi prin care trecea până acum o mare parte din gazul rus.

Nord Stream 2 este ”o ameninţare la adresa securităţii energetice europene şi o provocare a guvernului rus”, a afirmat senatorul republican Jim Risch.

Textul, votat în Senat cu o foarte mare majoritate (86 pentru, 8 împotrivă) a fost adoptat săptămâna trecută de Camera Reprezentanţilor şi urmează să fie promulgat de preşedintele american Donald Trump, un opozant ferm al proiectului rus.

Administrația Trump ar avea apoi 60 de zile pentru a identifica companiile și persoanele care furnizează servicii pentru acest proiect. 

Sancțiunile se referă la anularea vizelor pentru SUA și blocarea proprietăților acestor persoane. Cei vizați de sancțiuni ar avea apoi 30 de zile pentru a-și opri activitatea în cadrul proiectului Nord Stream 2.

Allseas, cu sediul în Elveția, care a fost angajat de Gazprom pentru a construi secțiunea offshore, este o companie care ar putea fi vizată de sancțiuni.

Măsura americanilor vrea să blocheze finalizarea lucrărilor la acest gazoduct, construit deja în proporţie de 80% şi care urma să intre teoretic în funcţiune la sfârşitul acestui an. Gazoductul urmează să permită dublarea livrărilor de gaz natural rus spre Germania, un beneficiar major al proiectului.

Pentru Washington şi aliaţii săi ucrainean şi polonez, gazoductul va creşte dependenţa europenilor de gazul rus,  va pune miliarde de dolari în buzunarele Moscovei și va crește influența președintelui rus Vladimir Putin.

Uniunea Europeană şi Berlinul au denunţat sancţiuni care vizează companii legitime şi care reprezintă o ingerinţă americană în politica energetică europeană. Cu toate acestea, ministrul german de Externe, Heiko Maas, a îndemnat SUA să nu se implice în politica energetică europeană. Vorbind la televiziunea germană săptămâna trecută, Maas a criticat decizia Camerei Reprezentanţilor de a merge mai departe pe sancțiunile Nord Stream 2: „Considerăm că acest lucru este inacceptabil, deoarece este o mișcare de a influența deciziile autonome care se iau în Europa”.

“Politica energetică europeană este decisă în Europa, nu în SUA”, a replicat mai târziu Maas.

Camera de comerț germano-rusă a declarat săptămâna trecută că conducta este esențială pentru securitatea energetică europeană și a solicitat sancțiuni împotriva SUA. 

Guvernul Germaniei este gata să reacționeze cu măsuri concrete la posibilele sancțiuni ale SUA în raport cu Nord Stream – 2, informează Bild, cu referință la documentele interne al Ministerului german al Economiei și Energeticii. Publicația menționează că executivul german intenționează să “studieze detaliat urmările” pe care legea le-ar putea avea asupra realizării proiectului gazoductului și abia după aceea va decide cum va reacționa.

Cu o lungime de 1.200 de kilometri, Nord Stream 2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.

Conducta Nord Stream 2 este preconizată să devină operaţională la finele lui 2019. Costul total al proiectului este estimat la 9,5 miliarde euro. Grupul rus Gazprom va suporta jumătate din costurile de construcţie ale gazoductului Nord Stream 2. Cealaltă jumătate este suportată de partenerii europeni ai grupului rus Gazprom, respectiv firmele germane Uniper şi Wintershall, grupul anglo-olandez Shell, compania franceză Engie şi cea austriacă OMV.