Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne al UE se reuneşte la 8-9 decembrie 2022 cu privire la Schengen

Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene (UE) se reuneşte la Bruxelles, în zilele de 8-9 decembrie 2022, pentru a discuta, între altele, despre aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în Bulgaria, Croaţia şi România. Miniştrii afacerilor interne din statele membre vor urmări să adopte decizii în această privinţă, se arată pe site-ul Consiliului, https://www.consilium.europa.eu/.

Miniştrii vor evalua, de asemenea, situaţia generală a spaţiului Schengen, ca parte a ciclului anual al Consiliului Schengen, concentrându-se în special pe combaterea introducerii ilegale de migranţi şi pe interoperabilitatea sistemelor informatice.

Atât preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, cât şi Parlamentul şi Comisia Europeană susţin aderarea cât mai grabnică a celor trei state candidate la spaţiul de liberă circulaţie. Pentru a se lua decizia, este nevoie, însă, de votul tuturor statelor membre în Consiliul Uniunii Europene.

Parlamentul European a adoptat, la 18 octfombrie 2022, o rezoluţie prin care îndeamnă statele membre să permită României şi Bulgariei să adere fără întârziere la spaţiul Schengen, considerând că menţinerea controalelor la frontierele interne este discriminatorie şi are un impact negativ asupra vieţii lucrătorilor mobili şi a cetăţenilor. Obstrucţionarea importurilor, a exporturilor şi a liberei circulaţii a mărfurilor din porturi dăunează, de asemenea, pieţei unice a Uniunii Europene, au arătat eurodeputaţii în Rezoluţie.

Tot la 18 octombrie 2022, preşedinţia cehă a Consiliului Uniunii Europene a anunţat, prin vocea ministrului afacerilor europene, Mikulas Bek, că va căuta ca la summitul din luna decembrie (n.r. 8-9 decembrie 2022) să se obţină unanimitatea cu privire la aderarea României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen.

La 10 noiembrie 2022, Parlamentul European s-a pronunţat prin vot şi pentru aderarea Croaţiei la spaţiul Schengen.

Şi Comisia Europeană a adoptat, la 16 noiembrie 2022, o decizie prin care a cerut Consiliului, să ia deciziile necesare, fără nicio întârziere, pentru a permite aderarea deplină a României, Bulgariei şi Croaţiei la Spaţiul Schengen. “Bulgaria, România şi Croaţia sunt pregătite să adere (la spaţiul Schengen – n.r.). Iar UE este pregătită să le primească”, a declarat comisarul european pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, într-o conferinţă de presă la Bruxelles, la 16 noiembrie. Comisia a reiterat, la 5 decembrie 2022, că Bulgaria, România şi Croaţia îndeplinesc ”în totalitate toate cerinţele” pentru a fi membre cu drepturi depline ale spaţiului de liberă circulaţie Schengen şi se aşteaptă ca cei 27 să dea undă verde primirii lor, în cadrul Consiliului JAI din 8-9 decembrie, în pofida faptului că unele ţări se opun, conform EFE.

Cu privire la România, preşedintele ţării, Klaus Iohannis, a declarat, la 23 noiembrie 2022, la Riga, că, dacă până la Consiliul JAI din 8 decembrie nu există o certitudine pentru un vot favorabil privind accederea României la Schengen, este posibilă o amânare a acestei decizii cu o lună sau două. La 6 decembrie 2022, preşedintele român a afirmat că negocierile nu s-au încheiat încă, iar discuţiile se vor purta până în ultimul moment. “Încă se discută, se negociază. Joi (n.r. 8 decembrie) această chestiune se va afla pe masa Consiliului JAI. Acolo se va discuta in extenso această chestiune. Până atunci e nevoie de negocieri. Încă se discută pe textului acelei decizii. În continuare se discută şi se negociază, nu ne vom opri din discutat şi negociat până în ultimul moment”, a declarat şeful statului.

La rândul său, europarlamentarul Eugen Tomac a afirmat, la 4 decembrie 2022, că poziţia de la acest moment a Austriei în cazul accederii României în spaţiul Schengen este una discriminatorie, iar în cazul în care, pe 8 decembrie, partea austriacă se va opune intrării ţării noastre în zona de liberă circulaţie, o astfel de decizie întruneşte toate elementele pentru a formula o trimitere în faţa Curţii de Justiţie a UE.

Alte teme abordate de miniştrii de interne în cadrul reuniunii din 8-9 decembrie sunt: progresul în ceea ce priveşte reglementarea pentru prevenirea şi combaterea abuzului sexual asupra copiilor; dimensiunea externă a migraţiei şi situaţia de-a lungul principalelor rute de migraţie; situaţia refugiaţilor ucraineni din UE şi planificarea de contingenţă pe timpul iernii, potrivit https://www.consilium.europa.eu/.

La rândul lor, miniştrii justiţiei vor adopta abordări generale cu privire la digitalizarea cooperării judiciare şi la directiva privind infracţiunile de mediu. Aceştia vor discuta despre proiectul de directivă privind acţiunile strategice în justiţie împotriva mobilizării publice (Directiva anti-SLAPP) şi vor face un schimb de opinii cu privire la lupta împotriva antisemitismului. Se aşteaptă, totodată, concluzii privind lupta împotriva impunităţii pentru crimele comise în legătură cu războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

***
Anterioara reuniune a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne al UE a fost una extraordinară şi a avut loc la 25 noiembrie 2022, la Bruxelles, la iniţiativa preşedinţiei cehe a Uniunii (iul.-dec. 2022). Principala temă abordată a fost migraţia, fiind analizate toate fluxurile de migraţie, în contextul unei presiuni crescânde de-a lungul tuturor rutelor, conform https://www.consilium.europa.eu/.

***
Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) este una dintre cele 10 formaţiuni ale Consiliului UE şi se reuneşte atât în cadrul reuniunilor formale, cât şi în cadrul şedinţelor informale, iniţiate de obicei de către ţările care deţin preşedinţia rotativă a UE.

La Consiliul JAI participă, în principal, miniştrii justiţiei şi ai afacerilor interne din statele membre ale UE, iar în domeniile legate de Schengen, discuţiile au loc în formatul comitetului mixt, alcătuit din: statele membre ale UE plus cele patru ţări care nu fac parte din UE, dar au adoptat acordul Schengen (Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveţia), scrie https://www.consilium.europa.eu/.

În cadrul reuniunilor, miniştrii justiţiei se ocupă de cooperarea judiciară în materie civilă şi penală şi de drepturile fundamentale, în timp ce miniştrii afacerilor interne sunt responsabili cu migraţia, gestionarea frontierelor şi cooperarea poliţienească.

Consiliul UE exercită, împreună cu Parlamentul European, funcţiile legislativă şi bugetară, fiind compus din câte un reprezentant la nivel ministerial al fiecărui stat membru, potrivit art. 16 din Tratatul Uniunii Europene, accesat pe https://eur-lex.europa.eu.

Deşi se reuneşte în diferite formaţiuni în funcţie de subiectul discutat, Consiliul UE este o entitate juridică unică, lucrările sale fiind pregătite de un comitet al reprezentanţilor permanenţi ai statelor membre (Coreper) şi de comitete şi grupuri de lucru specializate.

Pe ordinea de zi a reuniunilor pot fi înscrise subiecte cu caracter non-legislativ sau subiecte cu caracter legislativ. Cea mai mare parte a subiectelor de pe ordinea de zi a reuniunilor diverselor formaţiuni ale Consiliului este reprezentată de documente fără efecte juridice, cum ar fi concluziile, rezoluţiile şi declaraţiile. Aceste tipuri de documente exprimă doar poziţii politice. (Agerpres)