Consiliul Uniunii Europene recomandă României să se asigure că inițiativele legislative nu subminează securitatea juridică

Consiliul Uniunii Europene a adoptat, la 9 iulie 2019, recomandările și avizele pentru anul 2019 privind politicile economice, de ocupare a forței de muncă și bugetare ale statelor membre.

Obiectivul general al recomandărilor este de a încuraja statele membre să își sporească potențialul de creștere prin modernizarea economiilor lor și să își consolideze în continuare reziliența.

În pofida unor incertitudini globale și a unor condiții mai puțin favorabile, economiile tuturor statelor membre sunt prevăzute a crește în 2020, iar șomajul se situează la un nivel minim record. În acest context, recomandările specifice fiecărei țări se axează pe punerea în aplicare a unor reforme structurale eficace, pe stimularea strategiilor de investiții și pe încurajarea politicilor bugetare responsabile.

Consiliul European recomandă ca, în perioada 2019-2020, România să întreprindă acțiuni astfel încât:

1. Să asigure respectarea Recomandării Consiliului din 14 iunie 2019 de a corecta abaterea semnificativă de la traiectoria de ajustare, în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu. Să asigure aplicarea integrală a cadrului fiscal-bugetar. Să consolideze respectarea obligațiilor fiscale și colectarea impozitelor.
2. Să protejeze stabilitatea financiară și soliditatea sectorului bancar. Să asigure sustenabilitatea sistemului public de pensii și viabilitatea pe termen lung a fondurilor de pensii din cadrul celui de al doilea pilon.
3. Să amelioreze calitatea și caracterul incluziv al educației, în special pentru romi și alte grupuri defavorizate. Să asigure îmbunătățirea competențelor, inclusiv a competențelor digitale, în special prin sporirea relevanței pe piața forței de muncă a educației și formării profesionale și a învățământului superior. Să sporească acoperirea și calitatea serviciilor sociale și să finalizeze reforma venitului minim de incluziune. Să îmbunătățească funcționarea dialogului social. Să asigure stabilirea salariului minim pe baza unor criterii obiective, compatibile cu crearea de locuri de muncă și cu competitivitatea. Să îmbunătățească accesul la asistență medicală și eficiența sectorului sănătății din punctul de vedere al costurilor, inclusiv prin favorizarea tratamentului ambulatoriu.
4. Să axeze politica economică în materie de investiții pe sectorul transporturilor, vizând în special sustenabilitatea acestuia, pe sectorul energetic cu emisii scăzute de dioxid de carbon și pe eficiența energetică, pe infrastructura de mediu și pe inovare, ținând seama de disparitățile regionale. Să îmbunătățească procesul de pregătire și stabilire a priorităților în ceea ce privește proiectele mari și să se accelereze punerea în aplicare a acestora. Să îmbunătățească eficiența achizițiilor publice și să asigure punerea în aplicare integrală și sustenabilă a strategiei naționale în domeniul achizițiilor publice.
5.  Să se asigure că inițiativele legislative nu subminează securitatea juridică, prin îmbunătățirea calității și a previzibilității procesului decizional, inclusiv prin consultări adecvate cu părțile interesate, prin evaluări efective ale impactului și prin simplificarea procedurilor administrative. Să consolideze guvernanța corporativă a întreprinderilor de stat. 

Adoptarea recomandărilor reprezintă ultima etapă a „semestrului european” 2019, un proces anual de coordonare a politicilor economice. Consiliul European a avut o dezbatere cu privire la recomandările specifice fiecărei țări la 20 iunie. Părțile referitoare la politica de ocupare a forței de muncă au fost aprobate de Consiliul Ocuparea Forței de Muncă, Politică Socială, Sănătate și Consumatori din 8 iulie.

Semestrul european presupune monitorizarea simultană a politicilor economice, bugetare și de ocupare a forței de muncă ale statelor membre, în cursul unei perioade de șase luni în fiecare an.

Ținând cont de orientările în materie de politici oferite anual de Consiliul European în luna martie, statele membre prezintă în fiecare an, în luna aprilie:

• programe naționale de reformă pentru politicile lor economice. Acestea stabilesc un scenariu macroeconomic pe termen mediu, obiective naționale în ceea ce privește punerea în aplicare a Strategiei UE pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică „Europa 2020”, identificarea principalelor obstacole în calea creșterii economice, precum și măsuri de susținere a inițiativelor menite să stimuleze creșterea economică pe termen scurt;
• programe de stabilitate sau de convergență pentru politicile lor bugetare. Țările din zona euro prezintă programe de stabilitate, în timp ce statele membre din afara zonei euro prezintă programe de convergență. Aceste programe stabilesc obiective bugetare pe termen mediu, principalele ipoteze cu privire la evoluția economică preconizată, o descriere a măsurilor de politică bugetară și economică și o analiză a modului în care modificările ipotezelor ar putea afecta situația bugetară și a datoriei.

Ulterior, Consiliul adoptă recomandări specifice fiecărei țări și avize. Acesta oferă explicații pentru cazurile în care recomandările nu corespund celor propuse de Comisie.

Ca urmare a ieșirii Greciei în august 2018 din cel de al treilea program de ajustare economică, recomandările specifice fiecărei țări se adresează, în 2019, pentru prima dată tuturor celor 28 de state membre.

În martie 2019, Consiliul a adoptat o recomandare specifică privind politicile economice ale zonei euro. Recomandarea a fost adoptată într-un stadiu timpuriu pentru ca aspectele problematice ale zonei euro să fie luate în considerare la aprobarea recomandărilor specifice fiecărei țări.