Consolidarea finanțelor publice va contribui la ajustarea deficitului balanței comerciale (Andrei Rădulescu)

de Andrei Rădulescu

Pe parcursul ultimelor decenii România s-a confruntat cu persistența dezechilibrelor macroeconomice, evoluție determinată, în principal, de discontinuitatea reformelor structurale.

Începând cu anul 1992 România a înregistrat atât deficit bugetar, cât și deficit al contului curent al balanței de plăți, ponderea cumulată a acestor deficite gemene în PIB înregistrând un nivel record (aproximativ 17%) în 2024, potrivit statisticilor Fondului Monetar Internațional (FMI), reprezentate în graficul de mai sus.

Subliniez faptul că deficitul de cont curent este determinat în cea mai mare parte (proporție de peste 70% în ultimii ani) de deficitul balanței comerciale cu bunuri și servicii în România.

Am analizat relația între soldul balanței comerciale cu bunuri și servicii și soldul finanțelor publice în România și Polonia (prima economie ca dimensiune din Europa Centrală și de Est, cu un PIB nominal de peste 845 miliarde de euro în 2024, potrivit Eurostat) pe parcursul ultimilor 25 de ani (perioada 2000 – 2024).

Atrag atenția cu privire la faptul că atât Polonia, cât și România au înregistrat deficit bugetar an de an în ultimele trei decenii, ponderea medie a acestuia în PIB fiind aproximativ egală în cele două țări între 1995 și 2024. Cu toate acestea, Polonia a înregistrat și ani cu excedent de cont curent în ultimele decenii, spre exemplu 2023 și 2024. Nu în ultimul rând, ponderea medie a deficitului de cont curent în PIB în Polonia a fost mult mai redusă comparativ cu nivelul din România în această perioadă.

În această analiză am luat în considerare și ponderea economisirii naționale brute în PIB în cele două economii reprezentative din regiune.

Rezultatele acestei analize elaborate pe baza componentelor structurale ale acestor indicatori (estimate econometric) indică o relație direct proporțională între ponderea soldului balanței comerciale în PIB și ponderea soldului finanțelor publice în PIB în intervalul 2000 – 2024, atât în Polonia, cât și în România.

Astfel, în cazul Poloniei creșterea ponderii soldului finanțelor publice în PIB cu un punct procentual a determinat majorarea ponderii soldului balanței comerciale cu bunuri și servicii în PIB cu 0,96 puncte procentuale în ultimii 25 de ani.

În același interval de timp, la nivelul României creșterea ponderii soldului finanțelor publice în PIB cu un punct procentual a contribuit la majorarea soldului balanței comerciale cu bunuri și servicii în PIB cu 0,73 puncte procentuale.

Cu alte cuvinte, intensificarea ponderii deficitului bugetar în PIB cu un punct procentual a determinat creșterea ponderii deficitului balanței comerciale cu bunuri și servicii în PIB pe plan intern cu 0,73 puncte procentuale pe parcursul ultimilor 25 de ani.

De asemenea, analiza elaborată evidențiază o relație direct proporțională între ponderea soldului balanței comerciale cu bunuri și servicii în PIB și ponderea economisirii naționale brute în PIB în perioada 2000 – 2024, atât în Polonia, cât și în România, dar cu diferențe importante în ceea ce privește amplitudinea. Astfel, în cazul Poloniei creșterea ponderii economisirii naționale brute în PIB cu un punct procentual a determinat ameliorarea soldului balanței comerciale în PIB cu 0,95 puncte procentuale. La nivelul României, majorarea ponderii economisirii naționale în PIB cu un punct procentual a condus la ameliorarea soldului balanței comerciale în PIB cu doar 0,45 puncte procentuale în intervalul 2000 – 2024.

Relația între ponderea soldului balanței comerciale cu bunuri și servicii în PIB, ponderea soldului finanțelor publice în PIB și ponderea economisirii naționale brute în PIB (pe componenta tendință) în România în ultimii 25 de ani este reprezentată în graficul următor.

            Rezultatele acestei analize exprimă faptul că implementarea măsurilor de consolidare a finanțelor publice în România va avea un impact de ajustare și pentru deficitul balanței comerciale cu bunuri și servicii. Cu toate acestea, pentru o ajustare durabilă a acestui deficit extern este foarte important să fie implementate reforme structurale în formă continuă, menite să contribuie la ameliorarea sustenabilă a competitivității internaționale a economiei naționale.