Proiectul de buget pentru anul 2026 este configurat pe un scenariu macroeconomic prudent, consumul fiind afectat de diminuarea puterii de cumpărare, în condițiile unei inflații ridicate în prima jumătate a anului, arată Ministerul Finanțelor, în Raportul privind situația macroeconomică pe anul 2026 și proiecția acesteia pe anii 2027 – 2029.
Potrivit sursei citate, pe latura ofertei, se așteaptă ca sectorul industrial să revină treptat, dar cu o evoluție moderată (0,5%). Continuarea dezvoltării proiectelor de infrastructură se va reflecta într-o dinamică ridicată a sectorului construcțiilor (4,1%). Ca și industria, serviciile se vor redresa ușor, revenind în teritoriul pozitiv, dar cu o evoluție modestă (0,4%).
Pe partea cererii, în contextul încheierii Programului Național de Redresare și Reziliență, se așteaptă o accelerare de ritm în ceea ce privește absorbția fondurilor alocate prin instrumentul ‘Next Generation EU’ care, printr-o gestionare responsabilă, vor genera un avans de 4% al investițiilor brute.
În ceea ce privește consumul privat, ca urmare a scăderii puterii de cumpărare a populației, este de așteptat să decelereze cu 0,8% comparativ cu anul 2025, impactul măsurilor de ajustare fiscală fiind unul mai pronunțat.
Exportul net, ca urmare a majorării cu 2,7% a exportului de bunuri și servicii, concomitent cu un avans mai lent al importului de bunuri și servicii (+1,2%), rezultat din restrângerea cererii interne, va avea o contribuție pozitivă de 0,5 puncte procentuale la rata reală de creștere economică.
Deficitul contului curent al balanței de plăti externe va reprezenta, în anul 2026, 6,6% din PIB, fiind prognozat la 26,6 miliarde euro.
Pe piața muncii, pentru anul în curs Ministerul Finanțelor estimează o scădere a numărului de salariați cu peste 2.000 de persoane, ajungând la un efectiv de 5,466 milioane salariați, și o rată a șomajului înregistrat de 3,4%.
Salariile nominale, atât în sistemul public, cât și în cel privat, vor înregistra decelerări, de la creșterea de 6,1% din 2025, la 5,5% în 2026.
Procesul inflaționist se va atenua, cu excepția primului semestru din 2026, când efectele măsurilor pentru susținerea sustenabilității fiscale vor continua să se resimtă, acestea urmând a se disipa începând cu luna august. Rata anuală a inflației este estimată la 3,6% la sfârșitul anului 2026, iar media anuală la 6,5%.
Pentru perioada 2027 – 2029, prognoza de toamnă a luat în considerare o ameliorare a contextului economic intern, deși măsurile de consolidare bugetară vor continua, estimând o rată medie anuală de creștere a produsului intern brut care va depăși ușor 2%.
‘Estimarea a luat în considerare faptul că investițiile brute, cu un ritm mediu anual de 2,7% și o rată de investiție care va ajunge la peste 27% la sfârșitul orizontului de prognoză, vor continua să reprezinte pilonul de susținere al creșterii economice, o atenție deosebită acordându-se alocării resurselor disponibile, atât din fonduri europene, cât și guvernamentale și private, pentru finalizarea proiectelor majore de infrastructură’, a explicat MF.
Consumul privat, după declinul din 2026, va avansa cu un ritm mediu anual de 2,6%, cu 0,4 puncte procentuale peste cel al produsului intern brut.
Exportul net va avea, pe termen mediu, o contribuție negativă de circa 0,2 puncte procentuale la creșterea economică, dinamica medie a importului de bunuri și servicii (3,3%) devansând-o cu 0,1 puncte procentuale pe cea a exportului de bunuri și servicii (3,2%).
Pe partea ofertei, construcțiile vor continua să se situeze peste rata de creștere a produsului intern brut, susținute de o absorbție eficientă a fondurilor europene, dinamica medie anuală fiind de 2,8%. În industrie se așteaptă redresarea treptată a activității, pe orizontul de prognoză majorarea medie anuală fiind estimată la 2,1%. În ceea ce privește serviciile, după evoluțiile modeste din anii 2025 – 2026, se preconizează relansarea acestora, cu o rată medie anuală de peste 2%, susținută în principal de activitățile cu valoare adăugată ridicată.
Deficitul contului curent se va situa la un nivel de 5,8% din PIB la sfârșitul orizontului de prognoză, iar ponderea acestuia în PIB se va reduce treptat pe termen mediu, ajungând la -5,8% în 2029, de la -8% în 2025, ceea ce sugerează o reducere a dezechilibrului economic extern, subliniază sursa citată.
Ocuparea forței de muncă se va îmbunătăți, în principal, prin creșterea numărului de salariați cu circa 199.000 în perioada 2027-2029, în condițiile creșterii productivității muncii. Șomajul înregistrat va continua să se reducă, ajungând la niveluri inferioare celor dinaintea izbucnirii pandemiei de COVID-19, rata șomajului scăzând până la 3% la sfârșitul anului 2029.
Ritmul mediu anual al câștigului salarial brut se va poziționa în jurul mediei de 5,7% pentru perioada 2027-2029, ceea ce, în condițiile reluării procesului dezinflaționist, va conduce la revenirea creșterii puterii de cumpărare pe intervalul de prognoză.
Pe termen mediu și lung, inflația este de așteptat să se încadreze în marjele țintei BNR, începând cu sfârșitul anului 2027, urmând o reducere treptată până în 2029, când se preconizează o rată de 2,5% la finalul anului și o medie anuală de 2,8%.
‘Previziunile au luat în calcul atât ani agricoli normali, cât și stabilizarea prețurilor energetice și a altor materii prime la nivel global, precum și o ușoară depreciere în termeni nominali a monedei naționale în raport cu moneda europeană’, precizează Ministerul Finanțelor.
| Știri BVB