de Dan Pălăngean
România a urcat în 2021 la 84% din nivelul de trai mediu al UE27, potrivit indicatorului de consum individual efectiv (AIC), arată datele publicate de Eurostat. Suprinzător, suntem plasați la egalitate cu Portugalia și Polonia, imediat după Spania, Slovenia și Cehia (85%). Totodată, ne situăm peste alte opt state membre, Malta (83%), Estonia (80%), Letonia (76%), Grecia (75%), Croația (72%), Slovacia (71%), Ungaria (70%) și Bulgaria (65%).
În varianta mai cunoscută de măsurare a nivelului de trai, adică PIB pe locuitor la paritatea puterilor de cumpărare standard, ne-am situat anul trecut la 72% din media UE, adică peste pragul avansat ca minim pentru adoptarea euro. La acest indicator apar în urma noastră „doar” Slovacia, Letonia (ambele cu 70%), Croația (64%), Grecia (62%) și Bulgaria (55%).
Consumul individual efectiv (abreviat AIC în limba engleză), reflectă mai fidel bunăstarea unui cetăţean dintr-o anumită ţară decât Produsul Intern Brut pe cap de locuitor. Acesta din urmă se bazează pe bunurile şi serviciile achiziţionate şi plătite de o gospodărie.
În schimb, AIC se calculează pe baza bunurilor şi serviciilor realmente consumate de indivizi, fără a ţine cont de faptul că acestea au fost contractate şi plătite de către gospodării, guvern sau organizaţii non-profit. De aceea, este de preferat pentru comparaţii internaţionale și reflectă mai bine nivelul de trai.
Diferenţele rezultă din aceea că ponderea plăţilor făcute direct de gospodării pentru servicii importante, precum sănătatea şi învăţământul, diferă substanțial de la o ţară la alta. Astfel, ordinea aparentă a țărilor după nivelul de trai, ce ar rezulta din compararea clasicului PIB/locuitor, poate suferi modificări importante.
La consumul măsurat prin AIC, ţara noastră a obținut a doua cea mai mare creştere a acestui indicator din ultimii trei ani la nivelul UE. Cu 6 puncte procentuale (de la 78% la 84%), am avansat ceva mai puțin decât Bulgaria (65% față de 58%), dar mai mult decât Croația (72% față de 67%), Letonia (76% față de 71%), Estonia (80% față de 76%), Polonia (84% față de 80%), Lituania (97% față de 93%) și, surprinzător, Danemarca (119% față de 115%).
Cele mai slabe evoluții în același interval de timp le-au consemat Irlanda (de la 94% în 2019 la doar 88% în 2021, Spania ( de la 91% la 85%) și Malta (de la 86% la 83%). Aceasta din urmă a coborât, astfel, sub țara noastră în ce privește consumul individual efectiv pe locuitor.
Evoluția clasamentulului european între 2019 şi 2021
Vă prezentăm in extenso valorile consemnate de statele UE la AIC și PIB din 2019 până în 2021, pentru a vedea care au fost evoluțiile din ultimii trei ani analizați de Eurostat. România se distinge prin evoluţia rapidă a nivelului veniturilor măsurate prin consumul individual efectiv dar și prin discrepanța pozitivă semnificativă între AIC și PIB pe locuitor raportate la media UE.
Cu un plus de 10 puncte procentuale (pp) la AIC față de PIB pe loc., ne situăm doar după Grecia (+11 pp), peste Portugalia (+9 pp), Bulgaria și Lituania (ambele cu +8 pp). Pentru referință și poziționare în context, menționăm că sunt țări precum Estonia (-9 pp, 89% din media UE la PIB/loc. dar numai 80% la AIC), Cehia (-7 pp, cu 92% la PIB/loc. cea mai apropiată de pragul de 100% din fostul bloc estic dar numai 85% la AIC) sau Ungaria (-5 pp), care au o altă abordare a consumului pe baza rezultatelor din economie.
De remarcat, din acest punct de vedere, că Luxemburg (unde lucrează multe persoane din țările vecine) și Irlanda (care a contabilizat rezultatele unor multinaționale mutate acolo ca urmare a Brexitului) sunt cazuri speciale, cu diferențe uriașe între PIB/loc. și AIC ce demonstrează că cel din urmă indicator este mai relevant din perspectiva nivelului efectiv de trai (de altfel, Irlanda coboară la acest capitol sub media europeană)
Aserțiune bazată și clasamentul AIC la nivelul UE. Unde, după Luxemburg (144%), figurează Germania (120%), urmată de Danemarca (119%, după ce pierde 14 pp față de PIB/loc.) și Austria (117%). Peste Belgia (116%), Olanda (115%, ecart de -15 pp), Finlanda (112%) și Suedia (111%) și Franța (tot 111%, în pofida unui ecart pozitiv important AIC – PIB, deși se află SUB sub media Zonei Euro la PIB/loc.)
Astfel, poate ar fi util să tragem anumite concluzii din datele prezentate, chiar dacă ordinea în funcție de AIC pare să corespundă mai bine cu realitatea nivelului de trai decât reperul utilizat îndeobște față de media UE, și anume PIB/locuitor. Totul ar fi să aducem producția mai aproape de consumul din prezent (atenție la similitudinea cu Grecia), pentru a-l putea susține pe termen mediu și lung.