Consumul mediu de energie electrică la nivelul maximal, producția la nivel minimal (Dumitru Chisăliţă)

Autor: Dumitru Chisăliţă 

Temperaturile crescute din această perioadă, creșterea gradului de confort a locuințelor prin dotarea acestora cu sisteme de condiționare a aerului, dar și lipsa de preocupare generală privind reducerea aportului energiei solare în interiorul imobilelor prin sisteme de umbrire adecvate, folosirea arhitecturii pasive, toate acestea au adus o premieră: consumuri de energie electrică în plină vară la un nivel neobișnuit de mare.

Analizând evoluția consumului și producției de energie electrică, conform datelor Transelectrica la nivelul României în data de 14 iulie 2023 și data de 14 iulie 2024, se desprind  următoarele aspecte:

• consumul de energie electrică mai mare cu 45% decât în aceeași zi din anul trecut (14 iulie)
• importurile de energie electrică mai mari cu 1400% decât în aceeași zi din anul trecut (14 iulie)
• resursele securitare salvează din nou situația energetică:
  • s-a produs energie pe bază de cărbune, mai mult cu 125% decât în aceeași zi cu un an în urmă
  • s-a produs energie pe bază de gaze, mai mult cu 45% decât în aceeași zi cu un an în urmă (14 iulie)
  • s-a produs energie pe bază de energie nucleară, mai mult cu 66% decât în aceeași zi cu un an în urmă (14 iulie)
• energia eoliană mai mică cu 59% decât în aceeași zi din anul trecut (14 iulie)
• energia hidro mai mică cu 5% decât în aceeași zi din anul trecut (14 iulie)

Sigur după aceste zile vor veni furtuni și ploi și vom avea o pondere ridicată a energiei electrice din surse eoliene. Nu cred că trebuie să vedem modul de producere a energiei ca fiind ”rele” și alte forme doar ca fiind ”bune”, este important să înțelegem nevoia de a dezvolta un mix de consum “efficient resilient” și un mix de producție securitar.

Mixul de consum “efficient resilient”

Reprezintă o tendință care trebuie să se dezvolte în România, în sensul maximizării eficienței energetice la nivelul consumatorului, concomitent cu dezvoltarea unor surse de autoproducție a energiei din resursele disponibile și la îndemâna consumatorului, folosirea unor sisteme de stocare a energiei și interschimbabilitatea formelor de energie din rețelele publice în funcție de disponibilitate, oportunitate și cost.

Mixul de producție securitar

Greșeala unor termene de eliminare a cărbunelui până în 2030, a contribuit la prindera României în cleștele unor crize energetice. Identificarea cererii de energie, profil și amplitudine, dar și a nivelului de suportabilitate economică poate să determine mixul energetic securitar, soluțiile de stocare – interschimbabilitate a combustibilului,  tehniciile și tehnologiile necesare, optimizarea rețelelor pentru diversele forme de energie, în condițiile unui mix de consum efficient resilient.

AEI revine și susține că România poate să-și asigure echilibrul social, cel energetic și cel de mediu, dar mai ales să evite situații critice, prin adoptarea și implementarea Planului pentru realizarea Noului Model al Sistemului Energetic, pentru a răspunde schimbărilor climatice și pentru a preveni noi modificări climatice.