Controlează China într-adevăr Canalul Panama, aşa cum afirmă Donald Trump? (analiză AFP)

Preşedintele american Donald Trump şi-a motivat revendicarea de a prelua controlul asupra Canalului Panama, afirmând că China “exploatează” această cale maritimă care leagă oceanele Pacific şi Atlantic, dar în realitate lucrurile sunt mai nuanţate, scrie miercuri France Presse într-o analiză în care a încercat să stabilească dacă afirmaţiile noului locatar de la Casa Albă corespund realităţii, potrivit Agerpres.

În timpul învestirii sale, noul preşedinte al SUA nu a exclus opţiunea militară pentru a “recupera” această arteră cu o lungime de 80 de km construită de Statele Unite, inaugurată în 1914 şi aflată de 25 de ani sub suveranitatea statului Panama.

“Canalul aparţine şi va continua să aparţină Panama”, a replicat preşedintele panamez Jose Raul Mulino.

Ruta interoceanică, ai cărei principali utilizatori sunt China şi SUA, este administrată de Autoritatea Canalului Panama, o entitate autonomă panameză.

Dar o companie chineză, Hutchison Ports, operează prin concesiune porturile Balboa şi Cristobal, la fiecare intrare în canal, de partea Atlanticului şi Pacificului.

În “timpuri de conflict”, aceste porturi ar putea fi utilizate de către Beijing drept “un blocaj care să împiedice comerţul” internaţional prin acest canal, a argumentat noul secretar de stat american Marco Rubio.

Guvernul panamez a anunţat marţi un “audit exhaustiv” la Panama Ports Company, subsidiară a Hutchinson Ports, pentru “a determina dacă contractele de concesiune sunt respectate şi dacă societatea îşi declară corect veniturile, plăţile şi contribuţiile la stat”.

Într-un comunicat, societatea a indicat că “cooperează pe deplin” cu această procedură, asigurând că precedentele inspecţii au demonstrat că ea îşi respectă “obligaţiile contractuale”.

“Există preocupări rezonabile legate de prezenţa unei companii chineze”, afirmă Benjamin Gedan, directorul programului pentru America Latină de la Wilson Center, cu sediul la Washington. “Canalul are o valoare enormă pentru SUA, atât din punct de vedere comercial, cât şi strategic şi nu ar fi greu pentru Beijing să întrerupă operaţiunile sale”, adaugă expertul citat.

Rebecca Bill Chavez, preşedinta think tank-ului Dialogul interamerican, susţine, dimpotrivă, că “China nu operează şi nu controlează” canalul Panama”: ţara din America Centrală “respectă” neutralitatea canalului, menţinând “eficacitatea operaţiunilor”.

Donald Trump, care a declarat că SUA au cedat “prosteşte” canalul interoceanic, a apreciat că Panama este o “ţară care ne escrochează” şi că navele americane ar trebui să plătească mai puţin pentru traversarea acestuia.

“Este un argument fals care ascunde dorinţa ca Panama să-şi reducă pur şi simplu relaţiile cu China”, a declarat pentru AFP Euclides Tapia, profesor panamez de relaţii internaţionale.

De când Panama şi-a restabilit relaţiile diplomatice cu Beijingul în 2017, comerţul cu China a crescut semnificativ, deşi principalul său partener politic şi comercial rămâne America.

Companiile chineze au participat la construcţia unui port pentru vase de croazieră la intrarea în canal de partea Pacificului şi sunt implicate într-un proiect privind construcţia unui pod peste această cale maritimă, în valoare de 1,4 miliarde de dolari.

În timpul vizitei preşedintelui Xi Jinping în 2018 în Panama, Beijingul a propus şi alte proiecte în valoare de mai multe sute de milioane de dolari, fiind chiar tentat să instaleze o ambasadă la intrarea în canal, dar această intenţie nu s-a concretizat din cauza presupuselor presiuni americane.

În cadrul tratatelor din 1977, care au condus la transferul canalului de către SUA statului Panama în 1999, panamezii s-au angajat să garanteze ca această cale să rămână deschisă în permanenţă tuturor ţărilor din lume.

“Niciunul din principiile lor nu menţionează, cu atât mai puţin autorizează Statele Unite să recupereze sau să revendice canalul Panama”, a declarat pentru AFP Julio Yao, care a făcut parte din echipa panameză de negociere a tratatelor.

Dar, într-adevăr, textul conţine amendamente introduse de SUA privind posibilitatea ca Washingtonul să utilizeze forţa armată în mod unilateral “pentru a apăra canalul împotriva oricărei ameninţări” cu închiderea.

Este unicul motiv care “ar putea justifica utilizarea forţei militare în Panama şi exclusiv pentru a menţine canalul deschis, nu pentru a-l prelua şi a-l exploata economic”, explică Tapia.

Faptul că Donald Trump şi-a reiterat ameninţările luni “face să fie mult mai probabil că este vorba de o declaraţie serioasă”, afirmă Benjamin Gedan. Acest expert consideră că o “intervenţie militară este puţin probabilă”, dar subliniază că guvernul SUA ar putea utiliza taxele vamale pentru a pune presiune asupra Panama.