-
Cosmin Marinescu: “”Sperăm să avem curând și bugetul pentru 2026, care să ofere un semnal de stabilitate politică și economică, deosebit de important în aceste vremuri complicate”
BNR priveşte cu maximă seriozitate problema consolidării fiscale, inclusiv din perspectiva impactului asupra presiunilor inflaționiste și asupra riscului suveran, a spus viceguvernatorul Băncii Naţionale a României, Cosmin Marinescu, la dezbaterea “Rethink Economics – De la măsuri urgente, la strategii de dezvoltare”, organizată de Rethink România.
Potrivit domniei sale, pentru România, nu există alternativă rațională la necesitatea consolidării finanțelor publice. Reducerea deficitului bugetar nu este opțională, ci o condiție esențială pentru credibilitatea politicilor statului.
Iar consolidarea încrederii în politicile statului este esențială pentru susținerea investițiilor. “În acest sens, sperăm să avem curând și bugetul pentru 2026, care să ofere un semnal de stabilitate politică și economică, deosebit de important în aceste vremuri complicate”, a declarat viceguvernatorul BNR.
Domnia sa a explicat: “Noi, la Banca Națională a României, am spus în repetate rânduri că nu există alternativă rațională la necesitatea consolidării finanțelor publice, obiectiv care impune consecvență de-a lungul anilor. Reducerea deficitului bugetar nu este opțională, ci o condiție esențială pentru credibilitatea politicilor statului și stabilitatea economică. Numai astfel putem să revenim la sustenabilitate financiară și să reducem dezechilibrele structurale. Ca bancă centrală, privim cu maximă seriozitate problema consolidării fiscale, inclusiv din perspectiva impactului asupra presiunilor inflaționiste și asupra riscului suveran.
Amploarea deficitelor bugetare, dublată de deteriorarea balanței externe, ne obligă la eforturi de ajustare pe măsură. În 2025, efortul important de ajustare a poziției bugetare, evaluat la circa 1,3 puncte procentuale din PIB, în termeni ESA, nu s-a translatat și într-o reducere corespunzătoare a deficitului de cont curent. Ponderea în PIB a acestuia s-a redus doar ușor, la 7,95%, de la 8,2% din PIB în 2024.
Acestea sunt niveluri ridicate, care trădează și deficiențe structurale. Însă vestea bună este că acoperirea deficitului extern din fluxuri stabile, non-generatoare de datorie, continuă să se îmbunătățească și pe parcursul anului curent, de la 42% în 2025, la un nivel estimat de 57%, grație fluxului ridicat de fonduri europene”.
Viceguvernatorul BNR a mai precizat că evoluțiile macroeconomice arată că economia își schimbă treptat sursele de creștere. Deosebit de importantă pentru anul 2025 este contribuția sporită a investițiilor față de aportul consumului, de 1 punct procentual versus 0,4 în cazul consumului.
Domnia sa a mai menţionat: “Trebuie să continuăm și să accelerăm acest parcurs de creștere economică, prin măsuri de extindere a competitivității în sfera mediului de afaceri, pentru a obține un reviriment al producției, care să mute accentul dinspre cerere către ofertă, dinspre consum către producția internă. Consolidarea încrederii în politicile statului este esențială pentru susținerea investițiilor. În acest sens, sperăm să avem curând și bugetul pentru 2026, care să ofere un semnal de stabilitate politică și economică, deosebit de important în aceste vremuri complicate”.
Cosmin Marinescu a mai declarat că fondurile europene au contribuit în mod fundamental la dezvoltarea României, iar PNRR a reușit să fie un catalizator și o importantă sursă de finanțare pentru reforme și investiții: “Legătura între absorbția fondurilor europene și consolidarea fiscală este evidentă și esențială. Finanțarea europeană a investițiilor reduce presiunea asupra cheltuielilor publice, însă conduce și la creșterea veniturilor, prin efectul de antrenare al investițiilor private. Și din acest motiv utilizarea fondurilor europene este atât de importantă”.
| Știri BVB