Update articol:

Cosmin Mizof, Certinvest: Mitul diversificării portofoliului de active financiare

Teoria ne-a învățat că evoluția acțiunilor și a obligațiunilor este divergentă în fazele ciclului economic. Atunci când economia este într-o faza expansivă, iar profiturile companiilor cresc, acțiunile cresc. Pe de altă parte, în faza expansionistă a ciclului economic preocuparea principală a băncilor centrale este controlul inflației, control realizat în principal prin creșterea dobânzilor. Prețul obligațiunilor are o evoluție invers proporțională cu cea a ratei dobânzii, așadar în faza expansionistă a ciclului economic în mod normal prețul obligațiunilor subperformează. Când economia este în recesiune este de așteptat ca profiturile companiilor să scadă semnificativ, iar prețul acțiunilor să urmeze acest trend printr-o evoluție negativă. În acest timp, rolul politicii monetare în relansarea economică acționează în principal prin scăderea dobânzilor, în concluzie prețurile obligațiunilor ar trebui să crească.

Principala aplicabilitate a acestei teorii a fost alocarea diversificată a portofoliului investițional prin deținerea concomitentă de clase diferite de active (acțiuni și obligațiuni). O astfel de alocare are rolul de a reduce volatilitatea portofoliului indiferent de evoluțiile macroeconomice. Atunci când economia este în expansiune creșterea acțiunilor este parțial atenuată de evoluția obligațiunilor, în timp ce în fazele de recesiune deprecierea acțiunilor este contrabalansată de performanță obligațiunilor. Din experiențanoastră de administratori de fonduri, acest gen de evoluție răspunde în teorie cel mai bine profilului majoritar de risc și randament al clienților, care caută nu numai aprecierea portofoliului pe termen lung, dar și evitarea deprecierilor abrupte în momentele de stres ale piețelor. Valoarea maximală a acestei alocări ar trebui teoretic generată exact în perioadele de stres ale piețelor, care sunt dovedite empiric drept cele mai problematice momente din perspectiva emoțională pentru investitorii de retail.   

Dar este această teorie validată de practică? Prezentăm mai jos evoluția anuală a principalelor clase de acțiuni și obligațiuni la nivel global pe perioada ultimului ciclu economic, calculată în EUR:

Sursa: Certinvest

Observăm că, dacă în momentele de stres ale piețelor din 2008 (criza financiară) sau în 2011 (criza datoriilor suverane, scăderea ratingului de țară al SUA) teoria avantajului diversificării a fost indiscutabil validată în practică de evoluția contrară a piețelor de acțiuni și obligațiuni, realitatea recentă tinde să contrazică această teorie. Dacă în anul 2018 era destul de dificil să obții randamente satisfactoare indiferent de clasa de active preferată, în 2019 toate clasele de active au avut evoluții pozitive. Chiar și în 2020 am observat empiric faptul că în momentele maxime de stres ale piețelor financiare din cauza pandemiei COVID-19 (15.02 – 20.03.2020) acțiunile și obligațiunile s-au depreciat în tandem.

Ce s-a schimbat între timp? Factorul principal ce pare să fi alterat în mod semnificativ (probabil iremediabil) comportamentul piețelor financiare este intervenția permanentizată a băncilor centrale. Creșterea continuă a bilanțurilor acestora prin programele de relaxare cantitativă au făcut disponibile capitaluri semnificative către investitorii instituționali, sume care invariabil au ajuns să fie plasate în mod nediscriminatoriu în clasele de active financiare. Pe cale de consecință, modul de alocare al fondurilor s-a schimbat fundamental de la paradigmă „fie în acțiuni, fie în obligațiuni” către paradigmă „și în acțiuni și în obligațiuni”.

Mai mult decât atât, pare deja că teoria financiară trebuie să se adapteze la noul trend de acțiune al băncilor centrale ce implică achiziții directe de active financiare. Banca Japoniei, Banca Centrală Europeană și Federal Reserve devin astfel actori direct implicați în piețele financiare influențând astfel evoluția prețurilor activelor financiare. Un efect indirect al acestor acțiuni este influențarea comportamentului celorlalți investitori în piețele financiare care, conștienți de prezența acestor actori în piețe, adoptă comportamente investiționale bazate mai puțin pe fundamente economice și mai mult pe anticiparea acțiunilor viitoare ale băncilor centrale.

Un alt argument împotriva teoriei este statusul actual al piețelor financiare ce pare să nu mai poată fundamenta legătura dintre valoarea activelor financiare relevată de piețe și datele macroeconomice. Într-un mediu cu așteptări privind evoluția pe termen mediu a ratelor de dobânda fără risc apropiate de zero este greu de imaginat prin modele matematice marja de evoluție a prețurilor obligațiunilor. Se fracturează astfel legătură teoretică dintre evoluția acestora și fazele ciclului economic, precum și corelația negativă cu evoluția prețurilor acțiunilor.           

În concluzie, conceptul diversificării datorat crelatiei negative dintre acțiuni și obligațiuni predicat de teoria economică devine din ce în ce mai greu de validat de realitatea piețelor financiare influențate decisiv de acțiunile băncilor centrale. Decizia investițională devine astfel din ce în ce mai complicată, iar acest fapt face cu atât mai dificil demersul investitorilor de retail în atingerea unor randamente ajustate la risc satisfăcătoare. Singurul sfat pe care îl putem oferi acestora: utilizați serviciile unui profesionist (administratori de fonduri, consultanți de investiții) în demersul dumneavoastră investițional!

Cosmin Mizof, CFA, CAIA

Manager Administrarea Riscului, Certinvest

BVBStiri BVB

COMPA S. A. (CMP) (26/10/2020)

Solicitare completare ordine de zi AGAE12-13.11.2020

BITTNET SYSTEMS SA BUCURESTI (BNET) (26/10/2020)

Documente suport AGOA & AGEA din 26.11.2020

TERAPLAST SA (TRP) (26/10/2020)

Raport trimestrul 3 2020

SIF MOLDOVA S.A. (SIF2) (26/10/2020)

Notificare - rascumparare actiuni proprii 19 - 23.10.2020

FONDUL PROPRIETATEA (FP) (26/10/2020)

Structura actionariat la data de 16 octombrie 2020