COVID-19: Repornirea economiei și scenariile ieșirii din criză

In situația actuală, dominată de incertitudini pentru mediul de afaceri și economie, cele mai multe companii își pun aceleași întrebări: cum să ne bugetăm veniturile? Cum să ne ajustăm bugetul? Când se va termina această situație și când va reveni totul la „normal”?, potrivit unei analize Boston Consulting Group.

Boston Consulting Group precizează: “Pentru elaborarea unui plan de acțiune realist, companiile trebuie să se pregătească pentru fiecare din fazele de mai jos, căci implică răspunsuri și acțiuni diferite:

Fazele revenirii:

1. Faza de „aplatizare”, în care țările sau orașele își blochează activitatea pentru a aplana curba de creștere exponențială a virusului. Trecerea de la aplatizare la faza de „luptă”, sau ceea ce numim „restart”, este o decizie politică intenționată, care se ia atunci când sunt întrunite un set de condiții prealabile necesare într-o anumită regiune. Companiile nu pot controla această decizie sau calendarul de activități, dar ele trebuie să fie pregătite pentru faza următoare.

2. Faza de „luptă”, în timpul căreia o regiune își „repornește” economia, menținând în același timp o rată scăzută a infecțiilor, riscând totuși necesitatea implementării unor blocaje suplimentare. Un element principal este reprezentat de aprobarea unui vaccin sau de dezvoltarea și implementarea unui tratament extrem de eficient, care poate dura mai mult de 12 luni.

3. Faza de „viitor” începe abia după ce a fost dezvoltat și implementat un vaccin sau un tratament extrem de eficient.

Mai jos, putem vizualiza cele trei faze în dinamică: 

Pentru companii este esențial ca o strategie solidă să se bazeze pe scenarii dezvoltate pe elemente cheie pentru fiecare fază, ținând cont că dinamica și rezultatele vor fi diferite, în funcție de fază și de abordarea întrebărilor precum:

• Cât timp va dura și cât de adâncă va fi faza de aplatizare?
• Cât timp va dura și cât de adâncă va fi faza de luptă?
• La ce nivel va ajunge economia în faza de viitor?

În faza de luptă va fi dificil să ne întoarcem la nivelul economic de dinainte de COVID-19, din cauza restricțiilor de distanțare fizică, adunări și călătorie. Mai mult decât atât, după faza de aplatizare, va exista o perioadă lungă de timp până ce publicul va avea încredere să se afișeze la adunări, locuri de muncă, locații de vânzare cu amănuntul, în spații publice, sau să călătorească. Această lipsă de încredere va avea un impact negativ asupra economiei.

Scopul final este atingerea fazei de „viitor”, adică a momentului în care este aprobat un vaccin, disponibil și administrat pe scară largă sau este dezvoltat un tratament extrem de eficient. Doar în această fază activitatea economică poate fi restabilită complet.

Unde ne situăm? Scenariile revenirii la „normalitate”.

România, ca și cele mai multe țări europene și un număr mare de regiuni din întreaga lume se îndreaptă sau se află deja în faza de aplatizare, moment de la care se ia deja în considerare reducerea unor restricții și, cu păstrarea distanțării fizice, restabilirea unui nivel moderat de activitate economică.

Chiar și așa, monitorizarea atentă a potențialelor infecții și a cazurilor noi va trebui să continue, atât timp cât un vaccin nu este încă disponibil.

Există mai multe moduri de a ieși din această stare de blocaj economic: de la o eliminare treptată a anumitor restricții, până la o repornire completă, cu foarte puține constrângeri menținute, după cum arată tabelul de mai jos:

Politica economică va juca un rol esențial în a limita efectele crizei asupra actorilor economici. Aceasta va determina dacă economia va reveni pe calea de creștere anterioară crizei sau dacă va avea o creștere cu un potențial mai mic.

Deși ne așteptăm la o recuperare completă, după o anumită perioadă (care depinde în continuare de mulți factori dificil de estimat acum), este puțin probabil ca economia să arate ca înainte de COVID-19 din cauza schimbărilor din diverse domenii, de la tranzacționare la lanțurile de aprovizionare și de la operațiunile de afaceri, la obiceiurile și preferințele consumatorilor”.