CREDERE: Studiu privind creditarea în România: nereguli semnificative pe piața creditelor de consum; DAE de 30341%, la un IFN din România

*Actualizare – Avocatul Adrian Cuculis semnalizează că cea mai mare DAE la un IFN este de 62200%. El face referire la Hora Credit – IFN, unde acuză existența unor clauze abuzive în contracte.

***

Asociația de consumatori CREDERE, la solicitarea Finance Watch Bruxelles, a documentat un număr de 32 de cazuri prin metoda mystery shopping, în cadrul unui studiu privind creditarea.

În perioada iunie-august 2020 a fost analizat comportamentul a 10 bănci și 14 instituții financiar-nebancare (IFN) în privința procesului de creditare, atât în mediul online, cât și direct în sucursalele entităților financiare, potrivit unui comunicat CREDERE. Un astfel de studiu a fost realizat și în țări precum Spania sau Irlanda, fiind o acțiune coordonată la nivel european, în contextul în care Comisia Europeană analizează modificarea Directivei Creditelor de Consum 2008/48 (transpusă în România prin OUG 50/2010). Prin urmare, principalul act normativ din România care reglementează acordarea de credite ar putea fi modificat în viitorul apropiat, la inițiativa Comisiei Europene, arată consumatorii.

Studiul relevă că în România a fost identificată una dintre cele mai mari dobânzi anuale efective (DAE)  din întreaga Uniune Europeană – 30341% (treizeci de mii trei sute patruzeci și unu la sută), pentru un credit de 180 EURO acordat de către o instituție financiar-nebancara (IFN) pe o perioadă de 30 de zile, scrie CREDERE: “Ambiguitatea costurilor, ascunderea unor costuri sau îndreptarea consumatorilor către produse de creditare cu un cost mai ridicat, sunt doar câteva dintre problemele identificate la nivel național și care încalcă, în mod flagrant, legislația în vigoare. Au fost identificate elemente de dezinformare a consumatorului și de publicitate înșelătoare. Cu titlu de exemplu, două bănci din România promovau acordarea de credite de consum cu dobândă de 8% , fără a informa consumatorul că dacă nu îndeplinea anumite condiții noua rata de dobândă era de aproximativ 14%. Spre deosebire de alte țări europene, obținerea modelului de contract anterior semnării, cu mici excepții, este extrem de greu de realizat. Reprezentații unor entități financiare au recunoscut că încurajează consumatorii să semneze contractul pe loc, fără o analiză în prealabil a acestuia. Toate aceste aspecte reprezintă o încălcare a legislației în domeniul protecției consumatorilor și necesită intervenția Comisiei Europene pentru îmbunătățirea instrumentelor de protecție pe care trebuie să le aibă la dispoziție împrumutații din România.

La nivel agregat, prin raportare la studiile derulate în România, Spania și Irlanda, rezultă următoarele date relevante:

• O mare parte dintre entitățile financiare nu oferă informații pre-contractuale suficiente înainte de acordarea unui credit. De cele mai multe ori, informațiile prezentate sunt neclare. Drept rezultat, 60% dintre consumatori nu pot face o alegere informată atunci când acceseaza un credit;
• Cât de mult își permite consumatorul un credit? Doar 1 din 50 declară că a primit sfaturi pe acest aspect din partea ofițerului de credit;
• Doar 13% dintre consumatori au fost sfătuiți în legătură cu tipul de produs de creditare care se mulează pe nevoile și situația personală;
• Neregulile pe piața creditului de consum sunt mai accentuate în cazul creditelor acordate de către IFN-uri în mediul online.”

Benoît Lallemand, Secretar General Finance Watch: „Studiul confirmă necesitatea urgentă de a revizui Directiva 2008/48 privind creditele de consum (…) pentru a contracara practicile abuzive care agravează problema supra-îndatorării cu care se confruntă consumatorii europeni.”

Dorin Tănase, președinte Asociația CREDERE: „Studiul, dincolo de modificarea directivei europene, relevă necesitatea implementării la nivel național a unei soluții de plafonare a dobânzilor pentru creditele de scurtă durată acordate de către instituțiile financiar-nebancare (IFN). Publicarea modelului de contract de credit pe site-ul propriu, precum și instruirea angajaților din industria financiară pentru a informa corespunzător consumatorii la momentul acordării creditului, în acord cu legislația din domeniu, ar trebui să reprezinte priorități pentru sistemul bancar și financiar din România.”

Având la baza studiile realizate în România, Spania și Irlanda, Finance Watch, după consultarea membrilor organizației (inclusiv CREDERE) a lansat o serie de recomandări către Comisia Europeană pentru modificarea Directivei 2008/48 privind creditele de consum (transpusă în România prin OUG 50/2010):

1. Îmbunătățirea informațiilor pre-contractuale oferite consumatorilor, mai înainte de acordarea creditului

• reguli noi testate de consumatori privind conținutul, formatul și prezentarea informațiilor pre-contractuale către consumatori (modificarea FEIS);
• de definit când trebuie furnizate consumatorilor informații pre-contractuale. Ar trebui să se realizeze cu cel puțin 48 de ore înainte de momentul când consumatorul va încheia un contract de credit.

2. Îmbunătățirea consilierii și a „potrivirii” produsului de creditare

• introducere cerințe de guvernanță a produsului;
• elaborare standarde privind furnizarea de servicii de consiliere consumatorilor;
• introducere reguli de conduită în afaceri cu privire la politica de remunerare a furnizorului de credite și a intermediarilor (brokeri de credite) pentru a se asigura că acestea împiedică practicile de creditare iresponsabile.

3. Limitarea practicilor publicitare defectuoase

• introducere de reguli detaliate, testate de consumator privind conținutul, formatul și prezentarea informațiilor incluse în reclamele de publicitate, pentru a evita reclamele înșelătoare și pentru a asigura că toate informațiile esențiale despre un credit sunt furnizate consumatorului;
• interzicerea publicității nesolicitate;
• solicitarea furnizorilor de credite să includă în toate materialele publicitare pentru creditele de consum avertismente testate de consumatori care arată costurile creditului.

4. Asigurarea de practici corespunzătoare de evaluare a bonității prin reguli detaliate

• sunt necesare reguli detaliate privind informațiile care ar trebui utilizate pentru efectuarea evaluărilor, bazate numai pe informațiile necesare pentru a permite o analiză adecvată a bugetului personal (și anume, date privind veniturile și cheltuielile), inclusiv toate creditele și datoriile în curs.
• introducerea unei reguli în Directivă care să precizeze că vânzarea creditului de consum ar trebui să fie refuzată dacă rezultatul evaluării bonității arată că un consumator nu își poate permite împrumutul;
• oferirea consumatorilor dreptul de a primi o explicație a modului în care s-a luat o decizie cu privire la bonitatea acestora.

5. Extinderea scopului Directivei 2008/48 (CCD)

• lărgirea domeniul de aplicare al CCD la creditul de consum sub valoarea de 200 Є;
• introducerea în CCD a unui plafon pentru dobânda anuală efectivă (DAE).

6. Includerea tuturor entităților nebancare in domeniul de aplicare al directivei

• Explicat pe larg faptul că toate entitățile nebancare, inclusiv toți jucătorii online implicați în vânzarea de credite de consum, intră în domeniul de aplicare al directivei;
• Introducerea cerinței conform căreia toate entitățile nebancare – atât online, cât și offline – să fie înregistrate și supravegheate de o autoritate competentă, pentru a asigura respectarea de către acești jucători a Directivei.

7. Crearea de reguli pentru piața de credite online

• clarificarea în directivă că regulile din actul normativ sunt aplicabile tuturor entităților care oferă credit de consum online, inclusiv noilor jucători digitali, cum ar fi creditorii peer-to-peer (P2P) sau alte tipuri de societăți Fintech care oferă credite online.

Asociația Credere pentru Informarea, Consilierea și Educarea Consumatorilor a fost înființată în anul 2018, la inițiativa unui grup de consumatori care în ultimii 10 ani s-au implicat activ în demersuri ce au avut drept obiectiv protejarea intereselor consumatorilor de servicii financiar-bancare.

Finance Watch este o asociație de interes public, finanțată independent, dedicată activității financiare pentru binele societății. Misiunea sa este de a consolida vocea societății în reforma reglementării financiare prin desfășurarea activităților de advocacy și prin prezentarea argumentelor de interes public parlamentarilor și publicului. Membrii Finance Watch includ grupuri de consumatori, asociații de locuințe, sindicate, ONG-uri, experți financiari, universitari și alte grupuri ale societății civile care reprezintă în mod colectiv un număr mare de cetățeni europeni. Principiile fondatoare ale Finance Watch afirmă că finanțarea este esențială pentru societate în ceea ce privește utilizarea productivă a capitalului într-un mod transparent și durabil, dar că urmărirea legitimă a intereselor private de către industria financiară nu ar trebui să fie condusă în detrimentul societății.