Primele semne îngrijorătoare ale unei posibile repetări a mini- crizei energetice care a avut loc vara trecută au fost transmise în ultimele două zile de prețurile energiei electrice de pe piețele angro din Europa de Sud-Est. În arcul geografic de la Polonia în vârful nordic, Austria în centru, România în est până la Grecia în sud, piețele de energie electrică par la fel de vulnerabile la fluctuațiile cererii, întrucât nimic nu s-a schimbat de vara trecută în ceea ce privește interconexiunile, scrie publicaţia greacă Kathimerini.
Se așteaptă ca creșterea cererii cauzată de temperaturile ridicate să exercite presiuni suplimentare.
În iunie anul trecut, pe fondul unui val de căldură prelungit în Balcani, care a crescut vertiginos cererea, Grecia și alte țări din regiune, în loc să fie susținute de importuri ieftine care în mod normal ar fi trebuit să ajungă în România prin Austria și Ungaria și să curgă prin Bulgaria către sistemul grec, s-au trezit trimițând energie în direcția opusă.
Ce s-a întâmplat atunci?, scrie publicaţia greacă, explicând: “Energia ieftină provenită din energia nucleară franceză și din sursele regenerabile din Marea Nordului a „prăbușit” rețeaua electrică a Austriei . Cererea a crescut brusc în Ungaria și România, prin care rețeaua europeană trimite energie către piața ucraineană, deficitară din cauza bombardamentelor rusești, iar prețurile în întreaga regiune sud-est europeană au crescut vertiginos, ajungând până la 1.000 de euro/megawatt-oră în orele de vârf de seară. Problema a fost ridicată în cadrul UE printr-o scrisoare trimisă de premierul grec Kyriakos Mitsotakis către președinta Ursula von der Leyen. El a făcut o referire clară la necesitatea consolidării interconexiunilor, sugerând în același timp că incidentul care a divizat piața europeană în două nu a fost provocat de o problemă tehnică.
Un scenariu similar a fost observat marți, readucând pe piață amintiri de la mini-criza energetică de anul trecut. Importurile de energie din Europa de Vest către România prin Ungaria au fost reduse, provocând situații de tensiune pe piața sud-est europeană. Acest lucru, combinat cu faptul că o unitate de la centrala nucleară Kozlodui din Bulgaria a fost închisă începând cu data de 5 mai, au dus la creșterea prețurilor în regiune.
Prețul pe piața sârbă în orele de vârf de seară a ajuns la 400 de euro/megawatt-oră, iar pe piețele interconectate din Grecia , Bulgaria și România, la 355 de euro/megawatt-oră. Prețul mediu al unui megawatt-oră pe piața greacă a ajuns miercuri la 154,94 euro, înregistrând o creștere de 40,5% față de ziua precedentă. Prețul a scăzut joi la 98,16 euro/megawatt-oră, iar în regiunea mai largă la puțin peste 100 de euro, însă abaterea față de piețele din restul Europei este încă mare și mult mai mare decât miercuri, reflectând distorsiunile grave ale pieței europene, altfel unice. Prețul mediu al unui megawatt-oră în Germania este în prezent de 61,22 euro, în Franța de 20,74 euro, în Spania de 3,35 euro și în Portugalia de 6,92 euro.
Condițiile care se conturează sunt evaluate de analiștii pieței și ai energiei ca fiind deosebit de îngrijorătoare pentru evoluția prețurilor, pe măsură ce intrăm în vară, iar creșterea cererii din cauza temperaturilor ridicate este de așteptat să exercite o presiune suplimentară. „Întrebarea este ce se va întâmpla în vară”, subliniază jucătorii de pe piață, adăugând la ecuație, pe lângă creșterea cererii și riscurile la adresa stabilității sistemelor electrice din Balcani din cauza producției volatile de surse regenerabile de energie , dar și a vulnerabilității rețelelor din cauza investițiilor insuficiente. Dincolo de problema prețurilor, sunt exprimate îngrijorări și cu privire la posibile pene de curent pe scară largă, care au avut loc vara trecută în Balcani.
| Știri BVB