Creșterea costului muncii în România, problematică în context european

de Dan Pălăngean

Creșterea costul muncii a plasat România pe poziția a patra în UE în T2 2023, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu un nivel de 14,4%, ne-am aflat la mică distanță de podiumul format din Ungaria (+17,3%), Croația și Slovenia (+14,5%). Imediat după țara noastră figurează Bulgaria (14,2%) iar alte patru state din blocul estic au trecut pragul de 10%: Polonia (+13,3%), Estonia (+13,1%), Lituania (+12,4%) și Letonia (+12,3%).

La polul opus, cele mai mici creșteri ale costului muncii s-au înregistrat în Malta (+2,1%), Italia (+2,6%), Danemarca (+2,7%), Portugalia (+3,5%) și Suedia (+4,2%). Media la nivelul Uniunii a fost de 5% iar în Zona Euro a ajuns la 4,5%. Reamintim că recomandarea teoretică este păstrarea sub un ritm de 9% pentru statele din Eurozonă și 12% pentru cele non-euro.

În acest context, influențată și de tendințele regionale pe fondul unei inflații aflate încă la un nivel ridicat, România a marcat cele mai ridicate valori din ultimele cinci trimestre în prima jumătate a anului curent, după ce anterior reușise să se mențină de puțin sub cerințele de echilibru macroeconomic.

Trimestrul                   T2 2022           T3 2022           T4 2022           T1 2023           T2 2023

Costul muncii             +11,7%           +10,9%           +11,2%           +14,3%           +14,4%

Deja, odată cu scăderea inflației la niveluri cu o singură cifră, s-a ajuns la o majorare semnificativă (+4,9% în iunie și iulie) a puterii de cumpărare a salariilor, ceea ce pune presiune asupra procesului de dezinflație și, pe termen mediu, a duratei până la revenirea în apropierea țintei asumate de 2,5% +/- 1 punct procentual.

Dacă se face trimitere la analiza Eurostat prin segmentarea pe zonele de business și non-business, România urcă pe locul 2 în UE la creșterea costului muncii pe partea de afaceri, cu +16,2%, după Ungaria (+18%) dar peste Bulgaria (+15,6%), Croația (+14,4%), Slovenia (+13,6%) sau Letonia (+12,9%).

În structură, pe principalale activități economice, figurăm pe locul 3 la industrie, cu un avans de 16,6%. După vecinele Ungaria, cu +21,2%, și Bulgaria, cu +19,3%, dar cu mult peste țări precum Polonia (+12,5%, aproape de cerința generală) sau Cehia (+8,3%, adică încadrată sub nivelul solicitat Zonei Euro).

Construcțiile ne poziționează drept „campioni europeni”, cu +22,5%, peste Croația (+20,4%0, Ungaria (+18,4%) și Bulgaria (+16,1%). Și cu un ritm mai mult decât dublu în raport cu Polonia (+10,4%) sau Cehia (+9,8%), referințele noastre în zona non-euro, economii similare ca mărime și regim valutar.

În fine, pe partea de servicii, majorarea costului muncii este a doua cea mai mare din UE după Ungaria (noi cu +15%, ei cu +16%), mai sus decât Croația (+14,3%), Estonia (+14,1%), Bulgaria (+13,7%), Letonia (+13,5%) și Slovenia (+13,4%). Din nou, semnificativ peste Polonia (+12,7%) și cu mult peste Cehia (+7,7%).

Toate aceste date arată o presiune în creștere pe costurile salariale, mai mare decât în cazul unor economii europene cu care suntem în competiție directă. Competiție în care avem de pierdut dacă ne uităm la scăderea producției industriale prin restrângere de activitate (-6,2% pe primele 7 luni din 2023) și la deficitul comercial (încă foarte ridicat la noi dar adus în ultimul an în zona de excedent de către Polonia, Ungaria sau Slovacia).