Macroeconomie

Creşterea costurilor de producţie şi cererea volatilă – riscuri de importanţă majoră pentru industrie

• Între aprilie şi august creşterea în industrie a slăbit continuu ajungând aproape de zero. Activitatea s-a înviorat în septembrie, dar în luna octombrie avansul s-a oprit.
• Cauza principală a creşterii instabile este cererea volatilă, iar stagnarea din luna octombrie s-a produs în urma scăderii abrupte a comenzilor noi.
• Totuşi, motorul exporturilor a rămas „turat” şi a continuat să crească în raport cu luna precedentă.
• Pe lângă cererea volatilă, al doilea risc de importanţă majoră pentru industrie este creşterea costurilor de producţie pentru că afectează venitul, lichidităţile şi investiţiile firmelor.

Începând din 2014, în fiecare lună, IRSOP şi SNSPA întreabă un eşantion de
manageri dacă în firma lor producţia, comenzile, stocurile, angajările şi alţi
parametrii au crescut sau au scăzut faţă de luna precedentă. Un index bazat pe
raportul net dintre răspunsuri semnalează expansiune dacă trece de 50 de puncte
şi contracţie dacă scade sub 50.

PRODUCŢIA

• Volumul producţiei a rămas în luna octombrie la nivelul de 57 de puncte înregistrat
în septembrie. Revenirea după scăderea din vară pare destul de lentă. Pe primele 10
luni ale anului, media activităţii de producţie a fost de 56,5 puncte, faţă de 56,1 în
perioada similară a anului trecut, potrivit unui Barometru Industrial realizat de IRSOP & SNSPA Facultatea de Management.
• Stocurile au scăzut de la 49 în septembrie la 46 în octombrie, pe fondul creşterii
slabe.
• Comenzile neexecutate s-au contractat de la 49 în septembrie la 42 în octombrie.
Scăderea comenzilor neexecutate semnalează un exces de capacitate în raport cu
cererea. Dacă persistă, excesul de capacitate poate duce la scăderea preţurilor.

CEREREA

• Comenzile noi au coborât brusc de la 59 la 56. Cererea rămâne volatilă. În primele
10 luni ale anului, indexul a fluctuat între 45 şi 63 de puncte, în jurul unei medii
multilunare de 55 de puncte, mai precizează Barometrul.
• Comenzile pentru export au urcat de la 54 în septembrie la 57 în octombrie, iar
indexul se află acum peste media din primele nouă luni ale anului.
• Importurile de materii prime reacţionează extrem de sensibil la schimbările din
zona comenzilor noi, conform Barometrului. În octombrie, indexul a scăzut la 59 de puncte faţă de 62 în
septembrie.

FORŢA DE MUNCĂ

• Numărul de angajaţi rămâne un factor instabil din cauza condiţiilor tensionate de
pe piaţa muncii, a politicilor salariale şi a cererii volatile, menţionează Barometrul. În octombrie, indexul a coborât de la 50 la 48, în zona de contracţie. De altfel, în ultimele 5 luni media indexului a fost 47 de puncte, semnalând înclinaţia managerilor spre ajustarea descendentă a forţei de muncă.

COSTURI ŞI VENITURI

• Costurile de producţie au urcat la 72 de puncte, faţă de 70 în septembrie, atingând
valoarea cea mai mare din ultimele 8 luni. Totodată indexul a depăşit cu aproape
13% media istorică de 63 de puncte din ultimii 4 ani.
• Preţurile încasate de firme pentru produsele lor au rămas constante. Indexul din
octombrie a avut fix 60 de puncte ca în septembrie. Deocamdată preţurile
practicate de firme se menţin pe o traiectorie de creştere uşoară. Creşterea apare
necesară în condiţiile costurilor mari de producţie şi a necesităţii conservării
profitului şi a lichidităţilor. Pe de altă parte, faptul că firmele nu impun preţuri mai
mari arată că actuala conjunctură nu e foarte bună, conform Barometrului.

AŞTEPTĂRILE

• Indexul global de optimism al managerilor şi-a pierdut elanul de luna trecută, potrivit Barometrului, care arată că acesta urcase cu patru puncte de la 56 la 60 între august şi septembrie, dar în octombrie nu a mai crescut decât cu un punct, ajungând la 61.
Valoarea indexului rezultă din agregarea aşteptărilor distincte ale managerilor
privind cererea, producţia şi încasările viitoare.
• Încrederea managerilor în ce va fi peste 6 luni se bazează în special pe aşteptări
pozitive legate de export şi de mărirea portofoliului de comenzi care aşteaptă să fie
executate. Încrederea în export a crescut de la 62 la 66, iar încrederea în surplusul
de comenzi a urcat de la 32 la 41.
• Temerile sunt alimentate îndeosebi de anticiparea creşterii costurilor de producţie
şi a importurilor de materii prime. Tendinţa de anticipare a unor costuri mai mari a
crescut de la 63 în septembrie la 73 în octombrie, iar aşteptările privind
intensificarea importurilor de materii prime, probabil mai scumpe, au urcat de la
58 la 61.

Articole recente

SUA: Rezerva Federală menţine nemodificată dobânda,sfidând solicitările preşedintelui Donald Trump de relaxare a politicii monetare

Rezerva Federală a SUA (Fed) a menţinut dobânda de referinţă la un interval cuprins între…

7 ore ago

Ionuţ Aurică – numit vicepreşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală

Ionuţ Aurică a fost numit în funcţia de vicepreşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală,…

7 ore ago

Poate exista prosperitate fără educație financiară? Cum eliminăm inegalitățile economice printr-o abordare sistemică  (analiză ISF)

Valentin Ionescu (foto stânga), Președintele Institutului de Studii Financiare (ISF) și Ieronim Ștefan (dreapta), coordonatorul…

9 ore ago

Foto și video de la erupția vulcanului Klyuchevskoy

 Serviciul Geofizic al Academiei Ruse de Științe a publicat pe canalul său de Telegram foto…

9 ore ago

Robert Cosmin Pană, numit Director General Adjunct al SAI Muntenia Invest, pentru un mandat de patru ani

Robert Cosmin Până a fost  numit Director General Adjunct al SAI Muntenia Invest, pentru un…

9 ore ago

Emiratele Arabe Unite construiesc o conductă care va transporta apă desalinizată către sudul Fâşiei Gaza

Emiratele Arabe Unite (EAU) vor începe, cu acordul Israelului, construcţia unei conducte importante ce va…

11 ore ago

This website uses cookies.

Read More