Creșterea randamentelor titlurilor de stat americane îi determină pe investitori să-și reconsidere poziția față de restul lumii – CNBC

• Randamentele titlurilor de stat americane pe 20 și 30 de ani se tranzacționează peste 5,1%, pe fondul incertitudinii persistente în jurul economiei americane.
• Un analist a declarat pentru CNBC că SUA se află în fața unei „capcane a piețelor emergente”, pe fondul creșterii continue a randamentelor.
• Unii investitori caută să-și diversifice alocarea veniturilor fixe către alte părți ale lumii.

O vânzare masivă de titluri de trezorerie americane îi determină pe unii observatori ai pieței să își reevalueze poziția privind alocarea obligațiunilor cu venit fix, după ce acțiunea „neîncetată” a randamentelor obligațiunilor de trezorerie pe termen lung a făcut ca aceste obligațiuni să depășească un prag cheie de 5%.

Randamentele titlurilor de stat pe 20 și 30 de ani au fost ușor mai ridicate joi, tranzacționându-se la 5,136% și, respectiv, 5,128%. Ambele titluri au înregistrat o creștere de până la 5 puncte de bază la începutul sesiunii, înainte de a-și reduce câștigurile.

Prețurile obligațiunilor și randamentele se mișcă în direcții opuse, ceea ce înseamnă că randamentele cresc atunci când activele se vând. Mișcările de pe piața titlurilor de stat americane au loc pe fondul retrogradării ratingului de credit al SUA și al îngrijorărilor crescânde cu privire la planurile de cheltuieli fiscale prezentate într-un proiect de lege republican privind cheltuielile.

Randamentele titlurilor de stat cu scadențe pe termen scurt au crescut, de asemenea, în ultimele săptămâni. Titlurile de referință ale Trezoreriei SUA pe 10 ani au fost tranzacționate joi la 4,593%, ștergând câștigurile înregistrate la începutul sesiunii.
Creșterea costurilor de împrumut ale guvernului SUA i-a determinat pe unii observatori ai pieței să reconsidere statutul obligațiunilor guvernamentale americane ca investiție sigură.

SUA se îndreaptă spre „capcana piețelor emergente”

Russ Mould, director de investiții la AJ Bell, a calificat creșterea randamentelor titlurilor de stat americane drept «neîncetată», menționând că aceasta reflectă „neliniștea crescândă” cu privire la creșterea datoriei federale a SUA.

„Nimic din toate acestea nu părea a fi o problemă atunci când rata dobânzii Fed Funds și randamentele obligațiunilor de referință erau ancorate la niveluri record, dar acum este o problemă potențială”, a afirmat el într-un e-mail.

Mould a adăugat că jumătate din titlurile de stat deținute public – sau aproximativ 14 trilioane de dolari din datoria federală – vor ajunge în curând la scadență și vor trebui refinanțate la rate mai mari.

„Investitorii din piețele emergente sunt foarte familiarizați cu riscurile asociate situației actuale”, a spus el. „Randamentele mai mari ale obligațiunilor înseamnă facturi mai mari la dobânzi, facturi mai mari la dobânzi înseamnă mai multă datorie, mai multă datorie poate însemna QE [relaxare cantitativă] sau eforturi de relaxare a politicii monetare, ceea ce ar putea duce la o inflație mai mare, rate ale dobânzii mai mari, randamente mai mari ale obligațiunilor și tot așa mai departe.”
„Este o capcană clasică a piețelor emergente, cu excepția faptului că America (și, de altfel, Japonia) se află chiar în mijlocul ei”, a adăugat Mould.

Japonia a înregistrat, de asemenea, o creștere a costurilor împrumuturilor guvernamentale pe termen lung în această săptămână, randamentul obligațiunilor pe 30 de ani ale țării atingând un nivel record de 3,14%. Randamentele obligațiunilor japoneze pe 20 de ani au crescut, de asemenea, ajungând la 2,555% — cea mai mare rată din ultimii 25 de ani. Randamentul obligațiunilor pe 30 de ani a fost de 3,184% joi, în timp ce randamentul obligațiunilor pe 20 de ani a fost de 2,598%.

Paul Skinner, director de investiții la Wellington Management din Londra, a declarat pentru CNBC că diferența dintre randamentele obligațiunilor americane și japoneze arată că investitorii din Japonia retrag banii din SUA și îi readuc în Japonia.

„Economiile care au fost dispersate în întreaga lume – și se vorbește mult despre cât de mult este “parcat”în SUA în acest moment – vor începe să se repatrieze”, a spus el.

„Vedem clienți care se retrag din Statele Unite… Și datele pe care le analizăm arată că am înregistrat achiziții lunare de repatriere a activelor japoneze de două, trei ori mai mari decât în trecut – acum, brusc, obțin 3,1% din propriile obligațiuni interne și nu au riscul valutar. Așadar, au un stimulent… randamente adecvate pentru obligațiunile lor. De ce nu s-ar întoarce acasă acum?”

Atractivitatea piețelor emergente

Pentru Chris Metcalfe, director de investiții la IBOSS, parte a Kingswood Group, alocarea către datoriile piețelor emergente globale „are sens absolut”.

„Da, obligațiunile americane au un randament inițial mai atractiv decât înainte, dar motivele pentru creșterea randamentului rămân și, în ultimele ore, au devenit mai acute”, a spus el.

„Retragerea din activele americane este fără precedent și este imposibil să spunem în acest moment cât de mult ar putea crește randamentele Trezoreriei SUA”, a explicat el. „Apreciem în mod deosebit managerii care utilizează o abordare mixtă a datoriilor piețelor emergente și pot profita la maximum de fluctuațiile enorme ale monedelor.”

John Murillo, director de tranzacții la furnizorul de soluții de lichiditate B2BROKER, cu sediul la Londra, a susținut că obligaţiunile SUA  oferă în continuare investitorilor un nivel de siguranță și lichiditate care rămâne „de neegalat de majoritatea celorlalte instrumente de investiții”, dar a menționat, de asemenea, că noțiunea istorică conform căreia titlurile de stat sunt investiții aproape fără risc ar putea necesita o revizuire.

La fel ca Metcalfe, el a afirmat că diverse obligațiuni de stat ale piețelor emergente ar putea fi opțiuni solide pentru investitorii care doresc să-și diversifice portofoliile de venituri fixe.

„Ratingul de credit al Chinei este A1, cu perspectivă stabilă, iar diferența de randament [între obligațiunile pe 10 ani ale SUA și ale Chinei] face ca prima opțiune să fie interesantă, în ciuda evoluției incerte a jocului tarifelor la import”, a afirmat Murillo.

„Mai multe țări în curs de dezvoltare cu ritm rapid de creștere, aflate în afara ligii ratingurilor de prim rang, precum Indonezia și Malaezia, sunt pe cale să devină beneficiare speciale ale actualelor reorganizări ale portofoliilor de venituri fixe. De exemplu, o obligațiune suverană indoneziană pe 10 ani oferă un randament de aproximativ 7%.”