Creșterea salariului real, redusă la numai 1,3% în iunie. Perspectivă negativă în iulie  

de Dan Pălăngean

Câștigul salarial mediu brut din luna iunie 2025 a fost de 9.246 lei, cu 59 lei mai mare (+0,6%) decât cel din luna precedentă, potrivit datelor publicate de INS. Câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 31 lei (+0,6%), până la 5.539 lei (1.108 euro nominal la cursul din iulie 2025, în care s-au încasat banii cuveniți pentru activitatea depusă).

În contextul unei inflații anuale aflate la nivelul de +5,66% și al unui avans nominal de 7%, puterea de cumpărare a salariului faţă de aceeaşi lună a anului anterior (salariul real) a crescut cu numai 1,3%, fiind în pierdere sensibilă de viteză față de lunile anterioare. Este și urmarea unui efect de bază pronunțat, dar a rămas peste creșterea economică din primul trimestru al anului curent (+0,3% brut, conform INS). Ceea ce nu se va mai repeta în luna iulie, când inflația de 7,84% va trimite, cel mai probabil, creșterea salariului real în domeniul negativ.

Pe fondul creșterii conjuncturale a cursului euro/leu, puterea de cumpărare echivalentă a salariului mediu a crescut marginal, la 1.814 euro (prețuri relative în România de 60,2%, calculate de Eurostat și publicate în iunie 2024). Cu referință oficială octombrie 1990 (ultima lună înaintea liberalizării prețurilor), salariul real s-a mărit cu 0,3 puncte procentuale față de luna precedentă, până la 254,9%.

În contextul evoluțiilor curente de pe piața valutară, se poate vedea atenuarea treptată a creșterii excesive a veniturilor salariale în raport cu rezultatul economic (+0,8% pe anul trecut și +0,3% pe T1 2025). Chiar și cu o cerere atenuată, deficitul comercial a rămas considerabil, de circa 2,3 miliarde euro lunar, pe fondul scăderilor din sectorul industrial.

Astfel, puterea de cumpărare a venitului salarial mediu s-a diminuat din nou, odată cu scăderea productivității muncii industriale. Totuși, cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul anunțată de INS a fost cu 3,4% mai mare în primele șase luni din 2025 față de aceeași perioadă a anului anterior (valoare ajustată sezonier).

Cinci sectoare de activitate, deja pe minus în termeni reali

Pe primul loc în ce privește avansul puterii de cumpărare față de aceeași lună a anului trecut s-a situat fabricarea produselor de cocserie și prelucrarea țițeiului (+21,4% nominal și +14,9% în termeni reali, ajustat cu inflația). Podiumul a fost completat de fabricarea produselor din tutun (+14,7% nominal și +8,6% ajustat) și de intermedierile financiare și asigurări (+13,1% nominal, respectiv +7% real).

Semnificativ deasupra mediei la nivel național apar, ca avans al puterii de cumpărare, telecomunicațiile (+5,4%), industria prelucrătoare, serviciile administrative şi activitățile suport (ambele cu +5%), comerțul (+4,7%), HoReCa (+4,5% dar cu cea mai mică valoare nominală, 3.367 lei) și furnizarea de energie electrică, gaze și apă (+4%).

Sectoarele bugetare au coborât la coada clasamentului după ce avansurile nominale au rămas mult sub nivelul inflației, cu administrația publică și sănătatea împreună cu asistența socială la +2,3% nominal dar -3,2% ca putere de cumpărare. Totodată, învățământul a consemnat o creștere salarială marginală, de doar +0,7% în termeni nominali, tradusă în -4,7% real și, în contextul creșterii semnificative inflației, se prefigurează o grevă la începutul anului școlar.

De reținut menținerea în domeniul negativ ca putere de cumpărare de -2,2% a sectorului IT și -2,8% în construcții (în pofida contribuției acestuia din urmă la creșterea economică, respectiv +0,4 puncte procentuale la un rezultat PIB pe T1 2025 de +0,3%), precum și valoarea cu minus consemnată în industria extractivă (-2,2%)

De departe pe ultimul loc, cu scăderea cea mai mare în termeni nominali, apare fabricarea substanțelor și produselor chimice (-4,8% nominal și -9,9% ca putere de cumpărare), exact sectorul pe care avem cel mai mare deficit comercial (41% din minusul total consemnat pe primul semestru al anului în comerțul exterior), ceea ce ar trebui (cândva) să dea de gândit factorilor de decizie.