Contribuţia statului şi fondurile de pensii au fost cei mai importanți vectori care au condus la dezvoltarea Bursei de Valori, a declarat Cristian AGALOPOL CEE Head of Securities Services Citi, la Forumul Pieţei de Capital, organizat de Financial Intelligence.
Acesta a precizat: “Bursa de Valori a oglindit într-un fel parcursul nostru de țară în ultimii 30 de ani. Am avut crize, am avut perioade de succes, am avut inițiative care au construit cărămidă cu cărămidă această “Catedrală” a Bursei de Valori, însă întotdeauna drumul a fost pavat cu bune intenții. A existat și foarte multă pasiune, care în trecut a generat anumite mici conflicte în piață care au ținut din păcate prima pagină a ziarelor la momentul respectiv. Dar asta face parte şi din cultura noastră ca popor.
Dacă ne uităm cu foarte multă atenție doar la Bursa de Valori, aceasta este mult mai dezvoltată decât acum 3-5-10 ani şi au fost doi vectori extrem de importanți care au construit acest drum. Din punctul meu de vedere, poate cel mai important este suportul pe care l-am avut din partea statului. Dacă noi, astăzi, dăm la o parte toate companiile care sunt deținute de stat și listate și ne uităm la bursă, s-ar putea să nu ne placă ceea ce vedem. Aşadar contribuţia statului este unul dintre cei mai importanți vectori care au condus la dezvoltarea Bursei de valori. O piață de frontieră, chiar și o piață emergentă, să nu mai vorbim de o piață stand-alone, nu poate să plece pe parcursul acestui drum de a se dezvolta fără suportul guvernamental. Și vedem ce se întâmplă în Bulgaria, unde se situează Slovacia, ca să nu mai vorbim de Ungaria. Nu cred că piaţa de la Budapesta poate fi dată ca exemplu astăzi. Chiar anul trecut am participat la o conferință internațională care s-a ținut la Budapesta și a fost pentru prima oară când vorbitori din alte state din zonă dădeau ca exemplu pozitiv piaţa de capital din România și modul în care Bursa de Valori a reușit să se dezolte în ultimii ani cu toate privatizările de succes. A fost un moment de mare mândrie pentru mine.
Al doilea vector extrem de important a fost reprezentat de fondurile de pensii, care au constituit o locomotivă extrem de puternică pentru dezvoltarea pieței. Din păcate, acum am ajuns într-o altă zonă cu provocări, însă fondurile de pensii și suportul statului au constituit, din punctul meu de vedere, cei mai importanți vectori de dezvoltare ai bursei.
Tot acest parcurs a fost condimentat și cu diverse inițiative care au construit pas cu pas drumul Bursei. Mă refer la anumite inițiative colective, care au fost coordonate de către ASF, Depozitarul Central, BVB sau de membrii participanți în diverse comisii și aici am în vedere OTC-urile – tranzacțiile turnaround, partea de securities lending pentru investitorii off-shore, am în vedere introducerea, de exemplu, a definiției custodelui în legea emitenților cu participarea la adunările generale, în care noi ca piață la ora actuală și vă spun cu date certe, din punct de la participărilor la adunarea generală a acționarilor, suntem cea mai avansată piață, rata de succes și de participare fiind peste 95%. În Ungaria vorbim de 30 și ceva, în Cehia de 40 și ceva, Slovacia, Bulgaria nici nu mai intră în calcul. Iar toate aceste mici ingrediente, acești pași care au un reușit să pivoteze în jurul celor doi vectori de dezvoltare, au constituit practic parcursul Bursei de Valori și cred că este un parcurs extraordinar de bun. Cred că este un parcurs care merită felicitat, însă mai sunt multe chestiuni de făcut, dar cred că suntem pe drumul cel bun ca piață”.
Întrebat care sunt provocările şi oportunităţile BVB în perioada următoare, Cristian Agalopol a menţionat: “Cred că în perioada imediat următoare, cea mai mare provocare a Bursei, fără doar și poate, este actualul context economic al României.
Eu cred că toți ne uităm cu teamă – dacă s-ar putea produce un efect, când ar începe acest efect, ce se întâmplă cu piața? Am văzut cât de volatilă și sensibilă este piața la anumite tipuri de mesaje, mai ales din partea investitorilor internaționali.
Aşadar, cred că cea mai mare provocare a bursei este actualul context economic al României, care cu siguranță va continua să creioneze parcursul Bursei de Valori. Dacă noi reușim ca țară să depășim acest context destul de dificil din multe puncte de vedere, cu siguranță vom putea ține și bursa la adăpost. În caz contrar, cred că toată lumea știe ce ar putea să se întâmple, care ar fi răspunsul din partea Institutelor de Clasificare a Piețelor, răspunsul din partea investitorilor etc. Aceasta este cea mai mare provocare pe care Bursa de Valori o are în perioada imediat următoare.
O altă provocare pe care piața de capital o are este legată de partea de vizibilitate și în special de acele inițiative care trebuie împinse în piață pentru a reuși să ne ocupăm locul în regiune. Avem o oportunitate extraordinară. Din momentul în care Polonia s-a dus către piețe dezvoltate, a lăsat în spate un gol foarte important în zona piețelor emergente și cred că Bursa de Valori și piața de capital din România pot să ocupe în viitorul imediat apropiat acest loc de cea mai importantă piață emergentă din regiune. Cred că avem toate ingredientele. Dacă aceste criterii calitative de eligibilitate din partea MSCI și din partea FTSE, Instituții de clasificare a pieței, cu care noi personal, în Citi, avem comunicări periodice, dat fiind faptul că în România deservim un număr semnificativ de investitori instituționali, brokeri, dealeri și custozi globali, sunt acceptate, cred că legat de criteriile cantitative mai avem treabă de făcut.
În ceea ce priveşte contribuţia statului, în actualul context cred că folosim greșit cuvântul “privatizare”. Cred că cel mai potrivit cuvânt este capitalizarea companiilor românești. Cuvântul “privatizare” ridică foarte multe semne de întrebare din partea unor adepți ai ideii de “noi nu ne vindem țara”. Aşa că cel mai potrivit cuvânt în actualul context pentru a crește competitivitatea companiilor românești este capitalizarea companiilor și nu privatizarea lor și cred că acest proces și acest suport din partea statului sunt extrem de importante”.
Dat fiind faptul că fondurile de pensii au constituit un motor important în dezvoltarea pieței de capital prin contribuțiile lor constante la piața de capital, au reușit, ne place sau nu, să blocheze o parte din lichiditate, a mai spus Cristian Agalopol, precizând: “Întrebarea pe care o avem acum este cum putem debloca această lichiditate care este deja captivă într-un buy&hold din partea fondurilor de pensii, pentru a putea reda Bursei de Valori și pieței de capital o parte din această lichiditate. Și una dintre inițiativele pe care noi le-am mai adus în discuție, la Citi, care este extrem de populară mai ales în rândul fondurilor de pensii din Europa, este metoda împrumuturilor de acțiuni. Prin împrumuturi de acțiuni, există un număr mare de brokeri, dealeri internaționali care doresc să aibă acces la un portofoliu consistent de acțiuni să-l împrumute, pentru a face fel de fel de titluri structurate și sintetice, cu scopul de a crea ușor-ușor lichiditate. Aici, din păcate, știu că și în trecut ASF a fost un pic mai conservatoare din punct de vedere al fondurilor de pensii și am înțeles această atitudine a lor de a reuși să blocheze niște derapaje, însă cred că ar trebui să ne uităm la acest aspect un pic mai bine în viitorul apropiat.
Referitor la piaţa unică, atât Depozitarul Central, cât și ASF au făcut pași importanți în această zonă, prin alinierea legislației europene și transpunerea la legislația de piață. Ştiu că Depozitarul Central a lucrat la foarte multe proiecte importante pentru a reduce acest decalaj între piețe, în special între România și piețele din regiune, dar și între România şi cele din Europa de Vest. Există această provocare mare pe care o avem, aceea de a îmbunătăți riscul de post trading la nivel european, prin trecerea de la T+2 la T+1. Există un proiect extrem de important în Europa și pentru noi la Citi, dat fiind faptul că avem o expunere geografică la nivel european, mă refer la proiectul și inițiativa T+1. Avem discuții zilnice atât cu depozitarii, cât și cu clienții internaționali, există provocări unele care țin de noi, altele care țin mai puțin de noi, cea cu contextul economic, dar din punctul meu de vedere cred că cea mai importantă oportunitate pe care noi ca piață o avem este să încercăm să devenim cea mai importantă piață emergentă din regiune. Mă bucur că avem și în PNRR angajamentul să listăm în continuare societăți. Cred că acesta ar trebui să fie unul dintre obiectivele noastre de piață. Polonia este de mult timp o piață dezvoltată, cunosc foarte bine Ungaria, Cehia, Slovacia, Croația, Bulgaria şi cred că avem mult mai multe șanse să luăm locul Poloniei, dar depinde doar de noi”.
| Știri BVB