Cristian Diaconescu: Ruşii au cerut o Yalta 2, o nouă împărțire a sferelor de influență, retragerea SUA din estul Europei, inclusiv din România, şi revenirea acestor țări sub controlul Moscovei (Antena 3 CNN) – actualizare

Actualizare: Hurezeanu îl contrazice pe Cristian Diaconescu: Nu am date că la Riad americanii și rușii au discutat despre împărțirea sferelor de influență în Europa; Cristian Diaconescu își schimbă declarațiile, spunând că s-a referit la negocierile din 2022: “Subiectul nu este pe actuala agendă a discuțiilor SUA – Rusia”

…………….

Delegația rusă a cerut, în cadrul negocierilor SUA-Rusia de la Riad, o Yalta 2, o nouă împărțire a sferelor de influență și retragerea Statelor Unite din estul Europei, inclusiv din România, şi revenirea acestor țări sub controlul Moscovei, a declarat şeful cancelariei prezidențiale, Cristian Diaconescu,  aseară,  în exclusivitate în emisiunea Sinteza Zilei de la Antena 3 CNN. 

“Statele Unite au refuzat, în acest moment”, a spus Diaconescu. Întrebat dacă România are garanții în acest moment că acest lucru nu se va întâmpla, fostul ministru de externe a răspuns: „Nu avem garanții”.

Diaconescu spune că România a fost informată despre aceste discuții: „Am fost informați, nu am cerut noi informaţiile, le-am primit”.

„Ce înseamnă Ialta – cozi la benzină de 11 ore, sărăcie, frig în case, femei care mor în spitale, oameni care nici măcar nu au încălzirea să-și întrețină copiii, două ore la TV de adulare a conducătorului suprem – asta înseamnă Ialta, ca să nu creadă cineva că avem o discuție teoretică, ezoterică, despre strategii globale din care nu înțelege nimeni nimic. Să rămână atent măcar pe asta din ce am spus – le-am trăit, știu cum este, îmi dau seama pentru multe generații că astfel de aspecte sunt chestiuni teoretice – nu! e o intrare în iadul de a supraviețui, nu se mai pune problema de nuanțe. Revenind,  așa după cum arată astăzi tabloul, chiar și confruntat cu o criză și extrem de neașteptată și de dură, nimeni din această generație politică, la nivel european, nu-și imagina că va trebui să găsească răspunsuri la astfel de teme – se considera trecută, a revenit. Dar forța de această dată de a apăra ceea ce se numea sistem de valori e mult mai mare decât în perioada Ialta”, a spus Diaconescu.

Domnia sa a adăugat: „Așteptările ruşilor țin de faptul că la un moment dat SUA ar determina înăuntrul NATO partenerilor europeni să retragă garanțiile de securitate ale NATO pe aliniamentul din 1997. Deci ca noi, cei intrați după 1990, să nu mai beneficiem de aceste garanții de securitate, urmând ca, privind situația din aceste zone, să intrăm într-un context de negociere în care nu am fi implicați, exact ca la Yalta, și care în mod evident ar duce la recunoașterea unei zone de influență a Rusiei. Nu e interpretarea mea, este exprimarea  lor. Recunoaşterea de către Occident a unei zone de influenţă.

În egală măsură, evident, această proximitate a NATO ar fi din perspectiva Rusiei necesar a fi limitată cât se poate de mult pentru a-și rezolva problemele de adâncime strategică, adică ei să-și împingă sursa de amenințare, pentru că așa au consacrat-o în opinia publică această vecinătate cât mai departe”.

Cristian Diaconescu a adăugat: „E un moment dramatic, nu vreau să generez niciun fel de emoție, dar problema e extrem de complicată. În primul rând, întâlnirea între reprezentanții Rusiei și cei americani – ce și-a dorit Rusia? Două aspecte – să știe dacă va obține un ascendent pentru a-și face din SUA un aliat pentru proiecte strategice, politice, de tip Ialta. Al doilea aspect, în condițiile în care nu s-ar realiza așa, să convingă partea americană pentru generarea de  divizări în relația transatlantică. Situația se poate schimba de la o oră la alta sau de la zi la zi. Nu au reușit să-i convingă pe americanii. Ei au vrut să meargă la această întâlnire pentru a transmite un semnal, pentru ca Rusia să intre într-o logică de disponibilitate privind criza ucraineană. Au abordat pragmatic și tranzacționist în sensul asumării unor responsabilități, partajate între europeni și americani privind criza ucraineană.

Atâta vreme cât astăzi concluzia părții americane este aceea că Rusia nu a dat semnale pentru o construcție pozitivă, din perspectiva solicitării Moscovei privind regimul de sancțiuni, SUA nu va ridica regimul de sancțiuni. Situația va evolua.

Acum discutăm despre europeni. Într-adevăr, președintele Macron și aici aș vrea să fac o paranteză, discuția cu președintele Bolojan a fost extrem de interesantă; a fost și o întreveredere bilaterală România-Franța. Din câte știu a fost una extrem de bună și președintele Macron și-a asumat și o serie de declarații publice. Se pare că, dincolo de anumite disfuncționalități de parcurs, Franța consideră că parteneriatul de 16 ani poate avea în continuare o consecință strategică semnificativă”.

Despre discuțiile din Europa, despre securitatea continentului și viitorul Ucrainei, Diaconescu spune că sunt discutate inclusiv garanții militare: „Sunt puse în discuții teme pe care președintele Bolojan le-a anunțat în ce privește 1. garanții de securitate în condiții excepționale pentru Ucraina. 2. O poziționare a armatei europene. Emmanuel Macron a avut această idee cu timp în urmă, atunci Bucureștiul s-a grăbit să respingă, am trecut peste moment. Tema va fi discutată în interiorul european. Prevalează anumite formate informale -grupuri de state – pentru că se încearcă conturarea unei poziții comune prin consultări în funcție de amenințări, interese care sunt deosebite, sigur nu va fi evitat niciun stat european membru NATO sau UE, doar că la unele poziția e cunoscută, deci participarea lor nu reprezintă o valoare adăugată, ci o problemă de blocaj. Vom încerca iar Federaţia  Rusă va vedea acest lucru ca înăuntrul european dar și în relația cu SUA să retransmitem semnalul de solidaritate. Deschiderea privind Moscova e doar temporară, cum spun americanii, să avem în vedere că e un început și nu un sfârșit. Evident încetarea războiului în Ucraina ca să nu mai moară oameni e clar o soluție pe care și-o dorește toată lumea. Consecințele ulterioare nu se rezolvă într-o zi, într-o săptămână sau o lună. America nu va periclita relația cu UE din perspectivă economică, strategică, de stabilitate, sunt multe cifre din acest punct de vedere în favoarea dezideratelor Rusiei. Exclus. Să fim atenți la nuanțe”, mai spune Cristian Diaconescu.

Întrebat dacă România va trebui să aleagă între Uniunea Europeană și Statele Unite, șeful cancelariei prezidențiale a declarat: „Vreau să dau un răspuns clar – categoric nu. Sigur, vor fi nuanțe care să genereze probleme pe termen scurt, dar nu se va pune această situație. Ceea ce va conta – pentru că suntem într-o regiune relevantă – va fi să ne facem înțeleși partenerilor noștri, unii dintre ei fiind dincolo cu un ocean între noi, în ce privește interesul din acest moment privind cooperarea și sprijinirea României, pentru ca în condițiile în care acest lucru nu se întâmplă situația ulterioară să fie mult mai complicată, inclusiv pentru Washington, din punctul de vedere al unei expansiuni a Rusiei. Deci, din acest punct de vedere, nu se pune problema unei alegeri de acest tip, dar se pune problema controlării dialogului, a înțelegerii anticipate care ar putea fi urmările. Sigur, se așteaptă de la România nu doar să se vorbească ci să se cunoască și niște stări de fapt. Insistăm și vom reuși să fim și la Washington, și în Europa și în Turcia și în Polonia.”