Cristian GHERGHEL, Eurosmart: Restructurarea se face la nivel individual, nu există măsuri universal valabile pentru toate firmele

Restructurarea se face la nivel individual, nu cred că există măsuri universal valabile pentru toate firmele, a spus Cristian GHERGHEL Business Development Manager Eurosmart, la Dezbaterea RESTRUCTURAREA – MĂSURĂ DE PREVENIRE A INSOLVENȚEI, organizată de Financial Intelligence.

Domnia sa a vorbit despre evoluția insolvențelor, în contextul creșterii de taxe.

Cristian GHERGHEL a declarat : “Aș spune că mediul de afaceri a fost afectat de creșterile de taxe la fel ca Furnica din povestea cu furnica și leul. Se zice că era o furnică ce mergea cu drag la muncă în fiecare dimineață, muncea cu drag și spor și era fericită. Șeful, Leul se tot mira cât de bine lucrează furnica fără să fie supravegheată, așa că s-a gândit că dacă furnica produce așa mult singură, ce bine ar munci dacă ar avea un șef, așa că l-a angajat pe Gândac.

Gândacul era foarte minuțios și făcea multe rapoarte așa că a angajat o secretara (Păianjenul) care să îl ajute. Leul era mulțumit de rapoarte și pontaje, așa că Gândacul a cerut și un computer performant și imprimantă și un angajat care să se ocup de IT (Musca). În fine, s-au făcut tot mai multe angajări, până când Furnica semna tot mai multe rapoarte, participa la ședințe lungi și plictisitoare și a devenit tot mai tristă și neproductivă. Leul a chemat-o pe doamna Bufniță și i-a zis să facă un audit al departamentul. După analiza activității s-a descoperit că sunt prea mulți angajați în departament și Leul a concediat Furnica pentru că avea o atitudine negativă, îi lipsea motivația și nu mai era productivă. Cine credeți că este furnică și leul ? Evident, Antreprenorul și Statul Român.

Toate optimizările aduse de leu sunt modificările legislative, care uneori sunt impredictibile, mai mult sau mai puțin oportune și cu o recurență mult prea mare. Chiar dacă intenția acestor legi este să optimizeze sistemul fiscal și să îmbunătățească colectarea veniturilor fiscale, consecințele sale sunt resimțite în mod diferit de către diverse categorii de întreprinderi.

Consider că cele mai afectate domenii sunt construcțiile, societățile care activează în agricultură, IT și Horeca și indiferent de domeniul de activitate, dacă fac parte dintr-un grup de firme legate care depășesc 500.000 EUR sau companii mari cu CA peste 50 milioane euro. La fel toate firmele care trebuie să își bată capul în plus și cu e-factura și, după caz, E-Transport, reciclare sticle, nivelul zahărului din produse și multe altele, care sunt doar raportări consumatoare de resurse, dar care nu aduc nici o plus valoare productivității. »

Potrivit domniei sale, este evident că legiuitorul dorește să diminueze drastic numărul de microîntreprinderi, însă antreprenorul român a dat dovadă de destulă dinamică și reziliența în ultima perioada : « Haideți să încercăm să privim lucrurile și din punctul de vedere al Statului, care are o presiune suplimentară prin angajament față de PNRR. Totodată are o țintă de inflație de 4,4% pentru anul acesta.

Deci, pe de-o parte trebuie să crească taxele și impozitele, iar pe de altă parte trebuie să țină inflația sub control. »

Referitor la insolvente, el a spus : « Dacă e să comparăm firmele care au intrat în insolvență în 2023 față de anul 2022, numărul lor a fost aproape la fel, 6.650, iar comparând T1 2024 versus T1 2023 chiar se observă o ușoară involuție (a scăzut puțin numărul de insolvențe), însă presiunea fiscală este foarte mare, așa că eu estimez că, până la finalul anului, va fi o evoluție crescătoare a numărului de insolvențe (deși, în analiză aceasta, un cuvânt greu îl are și faptul că este an electoral). »

El a mai declarat: “Cred că ar trebui să avem un regim fiscal simplificat, cu modificări la intervale mult mai mari de timp care să confere o predictibilitate mediului de afaceri.

Cel mai nociv lucru pentru antreprenori nu cred că este nivelul taxelor, ci complexitatea și modificările frecvente de legislație și fiscalitate, efectiv există la nivel de mediu de afaceri o lipsa de previziune asupra costurilor.

Inclusiv investitorii străini, se uită la nivelul taxelor, dar mai ales la complexitatea legilor, și mai ales, la cât de des se modifică pentru a putea să previzioneze bugete pe perioade mai mari de timp (5-10 ani).”

Restructurarea se face la nivel individual, nu cred că există măsuri universal valabile pentru toate firmele, a mai apreciat Cristian GHERGHEL : « Fiecare are caracteristici diferite și unice, contează inclusiv de momentul în care se face restructurarea.

Insolvența este tot o formă de restructurare, dar din păcate când antreprenorul alege să intre în insolvență, de cele mai multe ori este prea târziu să se mai găsească modalități eficiente de restructurare. Noi, românii, avem o lipsa de educație din acest punct de vedere. Exact cum apelăm la un doctor, din păcate suntem mulți care nu mergem la doctor decât atunci când ne doare ceva foarte tare. Prea puțini suntem obișnuiți să mergem pe prevenție. După care, am merge la 7 doctori și am plăti oricât că să fim din nou sănătoși.

Așadar, eu recomand să se apeleze la specialiști de la primele semne de dificultate mai însemnate. Cu cât mai repede se cere ajutorul unor specialiști, cu atât șansele de restructurare și de salvare a afacerii sunt mai mari. »

In opinia sa, anul 2025 probabil va fi un an dificil : « Antreprenorii sunt deja obișnuiți, au o  dinamică și reziliența extraordinară (în unele cazuri ajutați și de sistemul bancar, și chiar și de unele măsuri ale Statului – au fost și unele măsuri bune).

Până în 2025 efectele modificarilor de taxe o să își facă pe deplin efectul, sper să nu mai apară și alte modificări coercitive, trec și alegerile, observ că nici la nivel european lucrurile nu sunt tocmai roz, mă aștept să fie un an dificil, cu probleme și mă aștept ca trendul insolvențelor să fie crescător. »