Cristian Ghinea a prezentat structura actualizată pe componente a PNRR: Reforme şi investiţii majore în educaţie, sănătate, infrastructură şi protecţia mediului
Foto Facebook
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene Cristian Ghinea a prezentat, marţi în comisia pentru afaceri europene a Camerei Deputaţilor, structura actualizată a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Noua structură actualizată respectă regulamentul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă adoptat pe 12 februarie, anterior momentului în care a început lucrul la redactarea documentului, potrivit news.ro.
PNRR va conţine cele mai mari investiţii făcute în România de după 1990 în şcoli, spitale, autostrăzi şi protecţia mediului, în special pentru păduri, sistemul de apă şi protecţia aerului şi, totodată, va include reforme structurale absolut necesare pentru dezvoltarea sustenabilă a României, arată un comunicat de presă al Alianţei USR-PLUS.
„Au venit idei de proiecte şi investiţii şi reforme în jur de 1.700. Totalul propunerilor dinspre ministere este undeva la 70 de miliarde de euro, la care se adaugă cele dinspre UAT-uri, ONG-uri care toate bat peste 100 de miliarde de euro. Revine o sarcină complicată ministerului de a prioritiza şi de a negocia aceste priorităţi. Planul pe care îl vom propune va avea 33 de componente, grupate pe cei şase piloni care au fost introduşi de către Parlamentul European. Am decis să mergem cu o alocare mai mare decât suma alocată României. Probabil va fi în jur de 135%. Nu suntem singura ţară care a luat această decizie. Aici va fi partea complicată, în care trecem de la aspiraţii la explicarea investiţiilor şi la calcularea costurilor, şi la analiza capacităţii administrative de a implementa aceste idei. Partea de alocări este încă în negociere interguvernamentală şi va fi finalizată în această săptămână. Mai avem discuţii şi cu ministerele de linie în această perioadă pentru a include şi alte reforme”, a declarat Cristian Ghinea.
Principalele domenii vizate de reforme şi investiţii prin PNRR sunt: 11% din PNRR pentru educaţie; 9% pentru Sănătate şi cel puţin 28% pentru Transport (feroviar, rutier, metrou)”.
De asemenea, prin PNRR, va fi demarat un proces major de digitalizare a statului: „Pe lângă lista de dorinţe de administraţiei centrale, a ministerelor, a agenţiilor care doresc să aibă fonduri pentru digitalizare, un principiu de bază pe care l-am agreat cu ministrul Digitalizării este că nu vom finanţa decât sisteme interoperabile astfel încât să se poată schimba informaţii între baze de date şi sisteme informatice”.
Nu îl ultimul rând, PNRR va conţine un program naţional de reducere a abandonului şcolar şi un program naţional pentru creşe, potrivit sursei citate.
În ceea ce priveşte mediul de afaceri, „vom marşa pe instrumente financiare pentru a da fonduri direct prin băncile din România astfel încât să avem un efect de levier de până la cinci ori suma finanţată prin PNRR, multiplicând banii disponibili în economia reală”, a mai precizat Cristian Ghinea.
Componentele PNRR
PNRR se axează pe cei şase piloni introduşi de Parlamentul European:
„1. Tranziţie verde, şase componente: sistemul naţional de gestionare a apei; păduri (lupta cu tăierile ilegale de lemn) perdele forestiere şi biodiversitate; managementul deşeurilor, colectare selectivă şi economie circulară; transport feroviar şi metrou (rămâne alocarea din decembrie: cel puţin 4,5 miliarde pentru căi ferate şi metrou); valul renovării (va exista un fond pentru reabilitare energetică şi seismică care va fi gestionat cu Ministerul Dezvoltării); energii regenerabile şi eficienţă energetică;
2. Transformare digitală, trei componente: cloud guvernamental şi sisteme digitale interconectate (proiecte de actualizare digitală pentru companii şi cetăţeni; extinderea semnăturii digitale; operaţionalizarea cărţii electronice de identitate); digitalizarea educaţiei; 5G;
3. Creştere inteligentă, sustenabilă şi incluzivă, opt componente: reforma pensiilor; reforma companiilor de stat; sprijin pentru mediul de afaceri; România educată, învăţământ dual; cercetare, dezvoltare, inovare; cercetarea şi dezvoltarea infrastructurii de gaz; România creativă; transport rutier şi autostrăzi;
4. Coeziune socială şi teritorială, cinci componente: fond de rezilienţă pentru UAT-uri pentru dezvoltarea de proiecte în direcţia ţintelor din PNRR (digital şi verde); fonduri pentru comunităţi sărace şi rurale; infrastructură socială şi cămine de bătrâni; România velo (scopul este includerea României în traseele velo europene); România atractivă (operaţionalizarea organismelor de management al destinaţiei);
5. Sănătate, rezilienţă economică, socială şi instituţională, opt componente: vor fi două direcţii de investiţii la Sănătate (de acces la sănătate şi infrastructură spitalicească); rezilienţă în situaţii de criză şi campanie de vaccinare; garanţia pentru comunitate, dezvoltarea de centre comunitare; infrastructură şcolară şi universitară; venitul minim de incluziune; formule de încurajare a formalizării muncii; reforma administraţiei publice; fonduri de rezilienţă pentru societatea civilă;
6. Social (copii, tineret), trei componente: Programul naţional pentru reducerea abandonului şcolar; granturi pentru tineret şi sport; Programul naţional pentru creşe”, conform sursei menţionate.