Cristian Pîrvulescu: Alegerile de anul viitor vor schimba formatul Parlamentului European

Alegerile de anul viitor vor schimba formatul Parlamentului European, a afirmat, vineri, analistul politic Cristian Pîrvulescu, decanul Facultăţii de Ştiinţe Politice din SNSPA, estimând că extrema dreaptă va fi atunci “una din formaţiunile politice importante”.

El a participat la o dezbatere despre priorităţile şi provocările UE până la alegerile europene din 2024. Evenimentul a fost organizat de Biroul de Legătură al Parlamentului European, în contextul dezbaterii privind starea Uniunii Europene (SOTEU) din 13 septembrie, în cadrul căreia preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va prezenta realizările din ultimul an şi priorităţile pentru anul următor.

“Alegerile de anul viitor vor schimba formatul Parlamentului European. Sigur, alianţele vor fi în continuare. Nu o să avem o majoritate clară de extremă dreapta, foarte probabil nu va fi nici prima formaţiune politică, dar va fi una din formaţiunile politice importante. Există riscul ca rolul pe care îl au astăzi social-democraţii să îl ia extrema dreaptă. E un risc pe care îl luăm în calcul. Există riscul, o să vedem”, a spus Pîrvulescu, potrivit Agerpres.

Şefa Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti, Ramona Chiriac, a vorbit de provocările din prezent.

“Ucraina continuă să reziste în faţa agresiunii Rusiei, iar sprijinul multidimensional – militar, economic, politic şi umanitar – din partea Uniunii Europene are un rol decisiv. Cea mai grea parte a crizei energetice a fost depăşită. Preţurile au scăzut considerabil, populaţia şi economia au fost puternic susţinute de măsurile luate atât la nivel european, cât şi la nivel naţional. Am redus în ultimul an la un nivel istoric minim cantitatea de combustibil fosil importat din Rusia”, a arătat ea.

La rândul său, Maria Grapini, europarlamentar S&D, a estimat că, în acest context “cel mai important lucru este politica de coeziune”.

“Politica de coeziune a fost firul roşu în mandatele pe care eu am lucrat în Parlamentul European şi evident că rămâne mai departe”, a evidenţiat Grapini.

Europarlamentarul S&D Victor Negrescu a subliniat că există riscul ca “partidele politice anti-europene, extremiste şi pro-ruse să obţină un scor foarte mare”.

“De aceea eu mă aştept ca în discursul preşedintei Comisiei Europene să avem un mesaj ferm cu privire la acest risc. Să ieşim din frică, să vorbim despre speranţă”, a completat el.

În acest sens, a apreciat Negrescu, este nevoie ca liderii, mai ales liderii partidelor pro-europene “să spună foarte clar că refuză orice fel de alianţă sau cooperare cu partidele antieuropene, eurosceptice şi pro-ruse”.

“Vă spun lucrul acesta pentru că astăzi în Parlamentul European partidele de dreapta se aliază, atunci când vorbim de voturi, cu partidele acestea anti-europene şi pro-ruse şi lucrul acesta s-a întâmplat deja în mai multe state membre, fără să existe o reacţie adecvată din partea noastră, a celor care credem în acest proiect comun european”, a subliniat europarlamentarul.

La rândul său, europarlamentarul Renew Europe Dragoş Pîslaru a vorbit de speranţele sale în privinţa discursului şefei Executivului comunitar.

“Aşteptarea mea este ca în discursul Ursulei von der Leyen să discutăm despre modul în care facem faţă acestor provocări – cum putem să fim mai puţin populişti, pentru ca să nu dăm faliment în Europa, despre cum să fim mai puţin extremişti, pentru că, până la urmă, acesta este un atac asupra democraţiei”, a afirmat Pîslaru. El a apreciat că “asta e dezbaterea de zi cu zi, pe care ar trebui să o avem şi în România”.

Europarlamentarul Renew Europe Ramona Strugariu a apreciat că “starea Uniunii Europene este fragilă şi din perspectivă economică (…) şi din perspectiva războiului şi a faptului că avem o misiune şi o datorie să susţinem Ucraina”.