Cristian Socol avertizează: Şocul creşterii preţurilor la energie şi gaze naturale este atât de puternic, încât va provoca o recesiune mai puternică decât în perioadele de criză 1997-1999, 2009-2011 şi 2020

România a intrat în recesiune tehnică în ultimul semestru al anului trecut. Dacă nu se iau măsuri radicale urgente privind intervenţia publică/reglementarea preţurilor la energie şi gaze naturale pe durată limitată, după aprilie 2022, România va resimţi cea mai mare criză economică şi socială din ultimii 30 ani, avertizează analistul Cristian Socol, într-un articol publicat în adevărul.ro. 

Potrivit lui Socol, în ciuda declaraţiilor de basm, economia României a suferit o cădere puternică în semestrul 2 din anul trecut, iar creşterea economică cu două cifre a fost un balon de săpun care s-a spart, lovindu-se de realitatea economică crudă. România a decelerat puternic din punct de vedere economic în trimestrul 3 şi şi-a accentuat căderea în trimestrul 4 din 2021.

Cristian Socol spune că, în acest an, presiunile bugetare vor atinge un nivel fără precedent, iar criza socială va acumula tensiuni, inclusiv pe fondul exploziei preţurilor la utilităţi.

“Şocul creşterii preţurilor la energie şi gaze naturale este atât de puternic încât va provoca o recesiune mai puternică decât cea trăită de România în perioadele de criză 1997-1999, 2009-2011 şi 2020. Este mai puternic decât orice şoc de natură financiară”, consideră Cristian Socol, adăugând că şocul creşterii preţurilor la energie va lovi mai puternic decât şocul cauzat de virusul pandemic.

“Dacă nu se iau măsuri radicale şi urgente privind intervenţia publică / reglementarea preţurilor la energie şi gaze naturale pe durată limitată, din aprilie 2022 – aşa cum prevede Directiva 944 a Parlamentului şi a Consiliului European din 5 iunie 2019, România va resimţi cea mai mare criză economică şi socială din ultimii 30 ani. Deprecierea dramatică a puterii de cumpărare va fi însoţită de greve şi tulburări sociale zilnice. Se va intra în cercul vicios al morţii economice (reducerea activităţii, PIB mai mic, venituri mai reduse, austeritate, cerere mai mică….ş.a.)”, mai spune Cristian Socol, potrivit adevărul.ro.