Cristian Socol pe Facebook: “În România, masa salarială a crescut cu 107 miliarde lei în ultimii doi ani, din care 72 miliarde lei în sectorul privat”

În perioada 2016-2018, România a fost o economie cu regim wageledgrowth alături de alte 13 țări din UE, spune economistul Cristian Socol. 

Acesta explică pe Facebook:  

“Ce înseamnă #wageledgrowth si #profitledgrowth.

Wageledgrowth presupune o pondere mai mare alocată remunerării muncii din veniturile obținute în economie.

Wageledgrowth înseamnă o creștere a ponderii remunerării lucrătorilor (de la stat si privat), nicidecum în mod exclusiv creșterea salariilor bugetarilor, aşa cum cred unii. În România, două treimi din creșterea remunerării lucrătorilor din ultimii doi ani provine din sectorul privat.

Să explicăm. Tot ceea ce producem cu toții în România (lucrători în sectorul public și privat) se duce în PIB – Produsul Intern Brut.

Să ne imaginăm PIB ca o plăcintă.

Să presupunem că PIB în România în anul 2016 a fost de 100 unități. Această plăcintă s-a împărțit astfel: 35 unități pentru remunerarea muncii (salarii s.a.) (toti angajații în sectorul public și în cel privat), 55 unități pentru remunerarea capitalului (profit s.a.), iar restul de 10 ia statul sub formă de taxe pe producție și import minus subvenții. Cum se împărțea plăcinta la nivelul mediei UE în 2016? Pai 47 unități pentru remunerarea lucrătorilor, 41 unități pentru remunerarea capitalului și 12 unități pentru taxe nete.

Venim la sfîrșitul lui 2018 în România. Din plăcinta care a fost mai mare cu 23% față de 2016 (plus 32,5 miliarde euro), 40 unități s-au dus catre muncă (salarii s.a.) (față de 35 în 2016), 51 unități pentru remunerarea capitalului (profituri s.a.)(față de 55 unități în 2016) iar restul de 9 unități taxe nete (față de 10 unități în 2016).

Cum s-a împărțit plăcinta în UE pe medie în 2018? 47,6 unități pentru remunerarea muncii, 40,4 pentru remunerarea capitalului și restul de 12 unități pentru taxe nete.

Asadar, în perioada 2016-2018, România a fost o economie cu regim wageledgrowth alături de alte 13 țări din UE. În România, masa salarială a crescut cu 107 miliarde lei în ultimii doi ani, din care 72 miliarde lei în sectorul privat (două treimi din total) și 35 de miliarde lei creșterea remunerării în sectorul public.

Wageledgrowth a însemnat în România creșterea remunerării lucrătorilor în PIB prin 5 procese: creșterea productivității muncii, mărirea numărului de salariați, majorarea salariului minim, creșterea salariilor în sectorul privat în contextul majorării eficienței lucrătorilor și al deficitului de forță de muncă, respectiv creșterea salariilor în sectorul public, în special în sănătate și educație.

În ceea ce privește corelarea creșterii salariale cu productivitatea muncii – conform datelor Eurostat, productivitatea muncii pe lucrător la nivelul întregii economii s-a majorat în toată perioada 2010-2018 (+91,4%), în timp ce costul mediu salarial a crescut cu 81,5%. Câștigul de productivitate la nivel național a fost de 3,92 mii de lei între 2010 și 2018, în timp ce costurile salariale totale medii/salariat au crescut cu numai 2,14 mii de lei. Astfel, s-a înregistrat un câștig de competitivitate în ultimii ani ca urmare a faptului că salariile au crescut atât procentual, cât și absolut mai puțin decât productivitatea muncii”.

Economistul Cristian Socol, profesor la Academia de Studii Economice (ASE), şeful Departamentului pentru politici fiscal-bugetare al PSD şi unul din principalii artizani ai programului de guvernare, a anunţat, în această lună, că se retrage. „The end. 14 ani. Din 2 iulie, un nou capitol”, a anunţat Cristian Socol, pe Facebook, fără a menţiona alte detalii despre motivele plecării sale sau unde îşi va continua activitatea.