Cristian Socol: Sigur că enervează și dezamăgește orice măsură care presupune consolidare fiscal bugetară, dar costul neimplementării la timp al unor măsuri adecvate este mult mai mare; Sunt cel puțin alte 7 țări în UE care vor lua măsuri de consolidare fiscal-bugetară
Foto Facebook
Sigur că enervează și dezamăgește orice măsură care presupune consolidare fiscal bugetară, dar costul de oportunitate al neimplementării la timp al unor măsuri adecvate este mult mai mare, a scris pe Facebook economistul Cristian Socol, despre Ordonanța trenuleț. Potrivit acestuia, sunt cel puțin alte 7 țări în Uniunea Europeană care vor lua măsuri de consolidare fiscal-bugetară, măsuri care cuprind reducerea cheltuielilor și creșterea veniturilor prin măriri/ introducerea de noi taxe.
Cristian Socol a prezentat trei considerații și trei concluzii despre pachetul de consolidare bugetară:
“Trei considerații
1. Pachetul nu cuprinde mari inovații. Pe partea de cheltuieli exprimă angajamentele prevăzute în PNRR și Planul Bugetar Structural iar pe partea de venituri (a se vedea propunerile fiscale) exprimă exclusiv opțiunile de politici fiscale ale Băncii Mondiale, așa cum era prevăzut de altfel în Planul Bugetar Structural (Reforma 1).
Consider că reprezintă doar parțial principiile reformei fiscale angajate. Reforma sistemului de impozitare a microîntreprinderilor (Reforma 2 din Planul Bugetar Structural, cf jalonului 206 din PNRR), reducerea graduală a pragului la microîntreprinderi a fost cerută insistent de Comisia Europeană, inclusiv după ce am trecut în două capitole ale Programului de Guvernare că se va lupta pentru menținerea pragului. Într-un mod foarte strict Comisia Europeană nu permite țărilor cărora li s-a acordat extinderea de la 4 la 7 ani să-și aleagă ce reforme să îndeplinească și ce reforme să evite, specificând clar nevoia respectării tuturor angajamentelor. Taxa pe stâlp trebuie explicată în detaliu de către autori – am văzut că s-a dat un termen de 3 luni.
2. Pe partea de Cheltuieli, măsurile privind cheltuielile de personal ale bugetarilor sunt prevăzute parțial în cadrul Reformei 5 (IIf) în Planul Bugetar Structural. În primele 11 luni ale anului 2024, cheltuielile de personal din buget au crescut cu 28,4 miliarde lei (+23,8%, de 2,4 ori mai mult decât creșterea nominală a PIB în 2024, adică +9,98%). Au crescut mai mult decât dublu față de ceea ce poate economia. Cu privire la puterea de cumpărare a câștigului mediu brut la nivel bugetar, aceasta a crescut cu 18% față de anul 2023.
3. Măsura privind neindexarea pensiilor în anul 2024. Prevăzută la pct 27 în documentul CE pv Recomandarea Consiliului de aprobare a PNBS al României nr 725 ”În același timp, există riscuri legate de implementarea strategiei bugetare orientative din plan. Majoritatea acestor angajamente vor trebui implementate de un nou guvern. În plus, la 20 noiembrie 2024, ministrul muncii și solidarității sociale a anunțat o creștere cu 12,1 % a valorii punctului de referință pentru pensii. Acest anunț implică o creștere mult mai mare a pensiilor (aproximativ 1 % din PIB) decât cea preconizată în plan, și anume o înghețare nominală a pensiilor în 2025”. Datele arată că în primele 11 luni ale anului, cheltuielile cu asistență socială au fost de 205 miliarde lei (plus 29 miliarde lei, +16%). În anul 2024, ca urmare a creșterii pensiilor cu 13,8% si a recalculării, pensia medie a crescut de la 2008 lei în nov 2023 la 2795 lei în nov 2024, adică plus 40%. Având în vedere inflația, înseamnă o creștere de putere de cumpărare de 33-35% a pensiei medii. Este cea mai mare creștere a pensiilor din ultimii 15 ani. Cu toate acestea, susțin one off pentru pensiile mai mici de 3000 lei sau indexarea în a doua parte a anului.
Trei concluzii.
1. Sigur că enervează și dezamăgește orice măsură care presupune consolidare fiscal bugetară. Costul de oportunitate al neimplementării la timp al unor măsuri adecvate era însă mult mai mare. La o trecere scurtă în revistă, am cuantificat pierderi anuale de 40 miliarde lei în avuția netă a societății românești – la nivel de stat, companii și populație. Mai mult, cred că oamenii de stat trebuie să stie cât, când, cum și ce măsuri să ia, altfel nu au ce căuta în funcții înalte. Trebuie să învețe din greșelile trecutului, să știe cum acționează principiul pendulului și să lase în umbră, în astfel de momente, interesele electorale. Trebuie să ne facem singuri consolidarea bugetară, nu trebuie apelat la ”doctori”. Scopul de a menține viteza de convergență reală către media UE, aderarea la OECD și maximizarea funcției de bunăstare socială este mult mai înalt.
2. Mulți oameni din mediul de afaceri din România suferă de ipocrizie și transmit prin media acest lucru. ”Am plătit impozite și taxe și Statul nu ne-a dat”. Nu îmi imaginez vreun moment că ei nu conștientizează că România nu poate trăi ca paradis fiscal cu servicii publice ca-n Vest. ”O țară ca afară” nu poate fi construită fără venituri normale la buget. Eurostat arată că România are printre cele mai mici impozite și taxe din Uniunea Europeană (vezi captura). La venituri fiscale ne ”batem” cu Irlanda pe ultimul loc, suntem cu 12 pp în urma mediei Uniunii Europene. La fel la Venituri bugetare (vezi captura din postarea Facebook). Suntem țara care se bate la primul loc în UE in privinta ponderii evaziunii fiscale cu 8-10% din PIB (cât bugetele anuale ale sănătății, educației și agriculturii la un loc). Cu toate acestea, din puținul care se strange ”statul a dat” stimuli în economie de 8-10% din PIB sub formă de subvenții, scheme de ajutor de stat, privilegii fiscale și garanții la contractarea de credite.
3. Ca macroeconomist, eu nu voi abdica niciodată de la știință. Este bine că sunt acuzat și de stânga și de dreapta că justific sau servesc anumite decizii. Normal că nu voi spune public recomandările, analizele de impact, scenariile de politici pe care le propun. Cei cu care am lucrat pot valida dacă am abdicat vreodată de la ceea ce am învățat că este corect / drept / riguros științific. Că unele măsuri propuse au fost prezentate distorsionat în media (95% viziune neoliberală), în funcție de interese, este altceva. Nu am văzut stânga să valideze implementarea wageledgrowth (politică definitorie pentru creșterea ponderii ce revine muncii din valoarea adăugată, nu ceea ce cred unii ignoranți – creștere bazată pe salarii!) sau suveraniștii să spună ceva atunci când eram înjurat că promovez Patriotismul economic prin investiții și producție aici în România (indiferent de acționariat). Cu o viziune de stânga spre centru (resping de altfel unele abordări progresiste), propun fundamentat măsuri de politici care să împingă România în sus, chiar și atunci când legea naturală a ciclicității economice ne-ar împinge în jos. Am luptat și lupt pentru măsuri care să reducă inegalitățile de venituri și de dezvoltare regională și ”mă bat” pentru măsuri care să scoată cât mai mulți români din starea de deprivare materială și risc de sărăcie și excluziune socială”.
Sunt cel puțin alte 7 țări în Uniunea Europeană care vor lua măsuri de consolidare fiscal-bugetară, măsuri care cuprind reducerea cheltuielilor și creșterea veniturilor prin măriri / introducerea de noi taxe, a mai anunțat economistul Cristian Socol.
Acesta a scris pe Facebook: “Am fost întrebat – Doar România adoptă măsuri de consolidare fiscal bugetară? Au și alte țări europene reglementări de tip OUG trenuleț?
Nici vorbă că doar România aplică așa ceva. Da, sunt cel puțin alte 7 țări în Uniunea Europeană care vor lua măsuri de consolidare fiscal-bugetară, măsuri care cuprind reducerea cheltuielilor și creșterea veniturilor prin măriri / introducerea de noi taxe.
În prezent, opt state membre ale Uniunii Europene se află în procedura de deficit excesiv (PDE): Belgia, Franța, Italia, Ungaria, Malta, Polonia, Slovacia și România.
România se află în această procedură din 2020, iar celelalte șapte țări au fost incluse în PDE în 2024, după ce au înregistrat deficite bugetare care au depășit pragul de 3% din PIB stabilit de UE. Conform datelor din 2023, deficitele bugetare ale acestor țări au fost următoarele: Italia: 7,2% din PIB; Ungaria: 6,7%; România: 6,5%; Franța: 5,5%; Polonia: 5,3%; Malta: 4,5%; Slovacia: 5,2% din PIB iar Belgia: 4,2% din PIB. În 2024 Belgia și-a adâncit deficitul la 4,6% din PIB, Franța la 6,2% din PIB, Slovacia și Polonia la 5,8% din PIB, România la 8% din PIB, Italia l-a redus la 3,8% din PIB, Malta la 4% din PIB iar Ungaria la 5,4% din PIB. In 2025, pe lângă aceste 8 țări, ar trebui să mai intre în Procedura de deficit bugetar excesiv Austria, Finlanda, Estonia și Spania – sunt țări care în anul 2024 au depășit pragul de deficit de 3% din PIB iar două dintre aceste țări au și o sustenabilitate scăzută a datoriei.
De aici plecăm. Unele țări au adoptat măsuri de consolidare fiscal-bugetară înaintea României – în ultimii 2 ani, altele au început în ultimul an și vor continua în următorii.
Să vedem câteva exemple ca să nu mai credem că suntem noi buricul Pământului sau am inventat roata.
1. Exemplul Franței (deficit 2024 de 6,2% din PIB, datorie 112,7% din PIB)
Franta a avut un deficit de 5,5% din PIB în 2023 si acesta a crescut la 6,2% din PIB in 2024, desi tinta era sa scadă față de 2024. Moody s a retrogradat perspectiva Franței în oct 2024 iar după criza politică în dec 2024 a retrogradat ratingul Franței. Fitch a retrogradat si ea perspectiva Frantei.
Prin Planul Bugetar structural semnat cu CE, Franta se angajează să scadă deficitul de la 6,2% din PIB in 2024 la 5% din PIB in anul 2025, adica un efort de 60 miliarde euro, prin reduceri de cheltuieli sociale, sănătate și pensii (indexarea pensiilor cu inflatia în iulie 2025!, creșterea vârstei legale de pensionare și a duratei de cotizare pentru un stagiu contributiv complet), reduceri de cheltuieli de functionare ale statului (20 miliarde euro) și prioritizarea investițiilor precum si cresteri de taxe (o contributie exceptională asupra profiturilor companiilor mari si taxe ecologice, majorarea contribuțiilor angajatorilor către schema specială de pensii pentru funcționarii publici locali și spitale (CNRACL) cu 5 puncte procentuale (2024-2026)) și reducerea facilitatilor fiscale. Dacă nu s-ar lua aceste măsuri, deficitul bugetar al Frantei ar fi crescut la 7% din PIB în anul 2025.
2. Exemplul Italiei (deficit 2024 de 3,8% din PIB, datorie 136,6% din PIB)
Prin Planul Bugetar structural semnat cu CE, Italia se angajează să scadă deficitul bugetar cu 0,5 pp în anii 2025 și 2026 și să reducă deficitul bugetar structural primar în PIB cu o rată de 0,52 pp pe an. În 2024 și în următorii ani, Italia a propus măsuri de consolidare fiscal-bugetară.
Câteva exemple de măsuri de reducere a cheltuielilor se referă la reducerea subvențiilor și a stimulilor fiscali ineficienți, reducerea cheltuielilor de finanțare ale statului, reducerea cheltuielilor în sănătate etc. Pentru creșterea veniturilor, sunt propuse Impozite suplimentare pentru veniturile mari, Taxe suplimentare pe companiile profitabile (440 de companii cu venituri anuale de peste un miliard de euro), o taxă excepțională asupra companiilor de transport maritim, creșterea taxelor de mediu, inclusiv creșterea TVA la activitățile cu impact negativ asupra mediului.
3. Exemplul Poloniei (deficit 2024 de 5,8% din PIB, datorie 54,7% din PIB)
Prin Planul Bugetar structural semnat cu CE, Polonia se angajează să reducă deficitul bugetar structural primar în PIB cu o rată de 0,82 pp pe an. Câteva exemple de măsuri de reducere a cheltuielilor se referă la înghețarea sumelor alocate pentru principalele programe de stimulare a natalității și protecție a copiilor (Programele Active Parent și Family 800 Plus) si reducerea cheltuielilor administrative. Pe partea de venituri, creșteri de taxe și introducerea de noi taxe astfel: introducerea impozitului minim pe venit pentru companii (CIT) din anul 2025, ”pentru a combate evitarea plății taxelor de către contribuabilii polonezi care au activități pe termen lung și venituri semnificative, dar care declară pierderi fiscale sau venituri impozabile extrem de scăzute”, rata impozitului va fi de 10%, iar contribuabilii vor putea alege între: 1,5% din venituri și anumite costuri pasive (ex. costuri de finanțare a datoriilor și servicii intangibile) sau 3% din venituri; de la 1 martie 2025, creșterea accizei pe țigări cu 25%, creșterea accizei pe tutun de fumat cu 38% iar acciza pentru țigarete electronice crește cu 75% față de 2024 s.a.m,d.