Cristina Prună, deputat USR: Este o greșeală acordarea unui ajutor de stat sub forma unui împrumut din trezorerie de 1,2 miliarde de lei pentru Complexul Energetic Oltenia

CEO este căpușată din toate părțile pentru că este o companie de stat, a tuturor și deci a nimănui. (Cristina Prună)

Guvernul intenționează să continue practica de a subvenționa ineficiența companiilor de stat, susține deputatul USR Cristina Prună, membru al Comisiei de Industrii din Camera Deputaților, referindu-se la aprobarea de către guvern a unui memorandum prin care acordă un ajutor de stat sub forma unui împrumut din trezorerie de 1,2 miliarde de lei pentru Complexul Energetic Oltenia (CEO), cea mai mare companie de stat producătoare de energie electrică pe bază de cărbune.

Cristina Prună spune: “Această decizie este o greșeală. Este doar o prelungire a agoniei pe motiv de alegeri care vor avea loc anul viitor. Problema este că aceste soluții de tip „dregem busuiocul până la alegeri” sunt exact motivul pentru care CEO a ajuns în situația în care este acum.

În plus, acest ajutor de stat de 1,2 miliarde de lei, din acest moment, seamănă cu o invitație subtilă pentru toate capacitățile de producție ineficiente și poluante din țară să ceară subvenții de la guvern pentru a-și onora obligațiile de mediu. Până și șoferii bucureșteni care și-au luat mașini poluante second hand sunt îndreptățiti să ceară un ajutor financiar și o perioadă lungă de conformare de la orice taxă de mediu. Ei de ce să fie taxați pentru poluare? E același principiu!

Ce se întâmplă la CEO? În primul rând CEO este căpușată din toate părțile pentru că este o companie de stat, a tuturor și deci a nimănui. Și fiind o companie poluantă, trebuie să cumpere multe certificate de carbon. Prin sistemul certificatelor de carbon, producătorii de poluare suportă costul ei. E o discuție despre cât de bine funcționează acest sistem, dar despre asta altădată.

Ce face guvernul să rezolve problema pierderilor de la această companie? Vreun plan de descăpușare? Vreo strategie pe termen lung să reducă poluarea și costurile? Deloc. Dă o subvenție mascată sub forma unui împrumut. Și încă una mare: 1,2 miliarde de lei. Totul pentru a cumpăra puțin timp până la alegeri.

Ce a făcut compania de stat CEO în ultimii ani pentru a-și reduce emisiile de carbon și, astfel, a plăti mai puțin pentru poluare? Doar promisiuni!

Ce a făcut CEO să se modernizeze și să ușureze viața bieților mineri care lucrează cu echipamente din timpul comunismului și cu unelte aduse de acasă? Nimic.

Ce măsuri a întreprins statul pentru ca tranziția energetică de care se tot vorbește să se întâmple? Niciuna.

Câți bani din acele certificate de carbon s-au întors înapoi în Gorj pentru a finanța infrastructură și proiecte energetice nepoluante? Zero.

Și atunci de ce îi mai tot dăm bani? Fără niciun plan, fără termene, fără obiective.

Să ne înțelegem: ajutorul de stat de 1.2 miliarde de lei, uriaș, de altfel, nu este alocat pentru vreo capacitate nouă de producție mai puțin poluantă, sau pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă din exploatarea lignitului! Iar cine spune că acești bani sunt pentru consolidarea securității energetice minte de îngheață apele cu tot cu încălzirea globală. Acești 1.2 miliarde de lei nu rezolvă nici problema capacităților noi de producție, nici reducerea emisiilor de CO2!

După aproape 3 luni de guvernare, mi-ar fi plăcut să scriu despre cum guvernul PNL a reușit să dea o perspectivă sectorului energetic. Din păcate, văd că face aceeași ciorbă reîncălzită pe care au făcut-o și guvernele dinainte sa.

Știu că tot ieri guvernul a trecut desființarea Institutului revoluției. Este foarte bine că s-a desființat. Dar ca să avem o imagine asupra cifrelor de care vorbim. Acel institut avea un buget de 3,3 milioane de lei (în 2019). Subvenția pe care o dă, din banii noștri, guvernul „liberal” este de 1,2 miliarde de lei.

Ne bucurăm că guvernul a economist bani cu o sinecură în minus. Dar a dat de 364 de ori mai mult pe încă o subvenție într-o gaură neagră.

Partea bună este că acest ajutor de stat va trebui să treacă de aprobarea Comisiei Europene. Va fi trist dacă guvernul va repeta exact povestea de la Complexul Energetic Hunedoara, din timpul PSD, care a primit un ajutor de stat de 60 de milioane euro pe care acum trebuie să îi dea înapoi.

Problema este că tocmai acest ajutor de stat poate șubrezi poziția României în Consiliul European atunci când vor urma discuțiile pe bugetul UE. De ce să primim fonduri UE pentru reducerea emisiilor de carbon (de care ar beneficia și CE Oltenia, apropo), de ce să avem acces la 200 de miliarde de euro anual pentru investiții în producția de energie curată, când noi avem banii noștrii românești de la Trezorerie?!

Așa se întâmplă că nu ai un plan pe termen lung, doar multiple cârpeli de moment”.

La propunerea Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, Guvernul României a aprobat ieri  un Memorandum privind ajutorarea Complexului Energetic Oltenia, pentru achiziționarea certificatelor de carbon pe anul 2019.

Memorandumul conține o serie de măsuri, pe termen scurt și pe termen mediu, în vederea asigurării securității în alimentarea cu energie electrică și a siguranței Sistemului Energetic Național:

 Se împuternicește Ministerul Finanțelor Publice să acorde un aviz de principiu privind posibilitatea acordării unui împrumut din Trezorerie în valoare de 1.200 mil lei Societății Complexul Energetic Oltenia, sub forma unui ajutor de salvare, după parcurgerea etapelor prevăzute de legislația aplicabilă privind ajutoarele de stat și după obținerea deciziei de autorizare a Comisiei Europene.

 Aprobarea transmiterii documentației de prenotificare și notificare către Comisia Europeană a propunerii României de ajutor de salvare pentru Complexul Energetic Oltenia,urmând ca în termen de 6 luni de la acordare, Complexul Energetic Oltenia fie să ramburseze împrumutul acordat, fie să prezinte un Program de Restructurare pe care Ministerul Economiei , Energiei si Mediului de Afaceri îl va notifica Comisiei Europene în vederea obținerii unui ajutor de stat pentru restructurare.

 În cazul în care se va notifica către COM Programul de Restructurare, acesta va trebui să prezinte viabilitatea pe termen lung a CE Oltenia, va trebui să fie fezabil, coerent și de perspectivă, se va baza pe ipoteze realiste privind desfășurarea activității și va sta la baza obținerii unui ajutor de stat de restructurare pentru o perioada de 5 ani.

 Demararea, începând cu anul 2020, a programului de restructurare și decarbonizare pe care CE Oltenia are în vedere să îl implementeze, deoarece orice întârziere sau tărăgănare în luarea unor decizii va conduce la închiderea „ferestrei de oportunitate” pentru finanțare, creșterea costului de producție al CEO și a prețului la consumatorul final, pierderea finanțărilor europene pentru asigurarea unei tranziții juste a zonelor carbonifere afectate;

 Elaborarea, până la sfârșitul trimestrului I 2020,de către CEO în colaborare cu BERD și BEI, a Planului de dezvoltare și decarbonare în corelare cu obligațiile și cerințele stabilite prin reglementările naționale și europene, inclusiv cu cele care rezultă din implementarea noului pachet legislativ privind piața internă, adoptat în anul 2019 si corelat cu Planul National Integrat Energie – Schimbări Climatice 2021-2030, precum și Planul de restructurare a activității CEO, cu precizarea efortului investițional necesar acoperirii tuturor costurilor acestei acțiuni (investiții în modernizarea respectiv înlocuirea cu capacități noi energetice, disponibilizări, reconversie profesională, lucrări de protecția mediului, etc.);

 Promovarea de către Ministerul Economiei,Energiei si Mediului de Afaceri a unui studiu de evaluare și impact a planului de dezvoltare și decarbonare al sectorului de producție energie electrică pe cărbune, cu termene clare de diminuare/închidere a capacităților pe cărbune și înlocuire cu capacități mai puțin poluante și cu dimensionarea necesarului investițional, corelat cu instrumentele financiare existente și aplicabile la nivel european Statelor Membre care trebuie să gestioneze tranziția zonelor unde extracția cărbunelui constituie principalul element de dezvoltare economică (de exemplu, Platforma pentru regiunile carbonifere în tranziție).