Cristina Prună, despre taxarea cu 0,5% din cifra de afaceri a companiilor de petrol și gaze: Orice taxă în plus riscă să se reflecte în prețul mărfurilor

Orice taxă în plus riscă să se reflecte – dacă nu ai o competiție suficient de intensă – în prețul mărfurilor, în cazul acesta în prețul gazelor naturale, a declarat despre taxarea cu 0,5% din cifra de afaceri a companiilor de petrol și gaze deputatul USR Cristina Prună, la CENTRAL EUROPEAN GAS CONGRESS.

Aceasta a explicat: “Acum trebuie văzut cum se va reflecta această taxă și cred că firmele din sectorul gazier știu cel mai bine să facă aceste calcule și în perspectiva proiectelor de investiții . Trebuie să avem o imagine mai clară despre cum vor fi acestea afectate, dacă vor fi sau nu vor fi afectate.

Dar taxa aceasta riscă să se ducă în prețuri, la facturi și la pompă. Eu spun să așteptăm un semnal și de la companiile asupra cărora vor fi aplicate aceste taxe.

O altă problemă este lipsa de predictibilitate. Dacă pui o taxă astăzi, care îți intră în vigoare peste o lună, lucrurile nu au cum să funcționeze.

Eu fac parte dintr- un partid de opoziție care a spus că va ataca la Curtea Constituțională această lege și vom vedea dacă taxele la nivelul întregii economii – nu doar taxa aceasta – vor fi aplicate în forma actuală.

Cred că trebuie să fim mai atenți la nivelul statului, pentru că interesul României ar trebui să fie investițiile în orice domeniu ne-am uita. Dacă nu lași investițiile să se întâmple, pierdem oportunități. Și asta am văzut- o cu Neptun Deep , pentru că, dacă proiectul acesta ar fi început în 2018, așa cum erau planurile la momentul respectiv, astăzi poziția României era cu totul alta, am fi trecut diferit prin această criză energetică care a început în 2021″.

• Recunoașterea gazului natural la nivel european ar trebui să fie mai puternică

Gazele naturale reprezintă unul dintre pilonii decarbonării în mixul energetic al României, dar și la nivel european, și cred că recunoașterea gazului natural la nivel european ar trebui să fie mai puternică, a declarat deputatul USR Cristina Prună. 

Domnia sa a explicat: “Aici  aș vrea să amintesc trei elemente: taxonomia, care cumva are niște restricții nenecesare; regulamentul pentru reducerea emisiilor de metan, care e încă în faza de trialog, dar care ar trebui să țină cont de realitățile din România și aici mă refer la regimul sondelor abandonate; mai multe proiecte din industria de profil, care nu au reușit să obțină finanțare nici prin Fondul de Modernizare și nici prin proiectele de interes comun.

Revenind acum la România, evident, lumea se schimbă, vorbim de o economie a hidrogenului, începe să fie încet- încet introdus. Știu de proiectul Delgaz și cel mai probabil aceasta este calea înainte și Transgaz face eforturi  în acest sens. Și mă bucură această strategie, dar rolul gazului natural este încă extrem de important. Legea offshore este una dintre cele mai recente legi care ne arată și confirmă rolul gazului natural în mixul energetic românesc.

Suntem într- un context european. Hidrogenul va juca un rol important în mixul general, dar încă vorbim de proiecte pilot. Nu suntem la momentul în care să spunem că hidrogenul, în viitorul apropiat, va putea să întreacă importanța gazului natural.

Mai mult decât atât, suntem aici, în regiunea de est, unde realitatea este un pic diferită. Dacă ne uităm la planurile de decarbonare în Republica Moldova, dar și în Balcanii de Vest, vedem că ele nu sunt congruente cu planurile Uniunii Europene. Dar România și- a asumat acest rol, de a asigura o securitate energetică în regiune și cred că este poziția corectă. Deci gazul natural are încă un rol destul de important și cred că ar trebui să spunem asta la Bruxelles mai apăsat”.

Întrebată dacă România ar putea deveni un hub de gaze odată cu gazele din Marea Neagră, Cristina Prună a spus: “Statul ar trebui să creeze acel mediu predictibil pentru ca proiectele să se întâmple. Dacă legislația continuă să se schimbe o dată la șase luni sau de două ori pe an, cum am tot văzut în ultima perioadă, eu cred că acesta  nu este un semnal corect pe care statul îl dă investitorilor. Putem să vorbim de reașezări fiscale, putem să ne uităm la România și să vedem cum arată companiile românești, ce taxe plătesc la stat, dar e nevoie de predictibilitate.  Nu trebuie să mai existe această harababură legislativă, care dă peste cap planurile de investiții ale companiilor.

Banii trebuie să circule, banii privați trebuie reinvestiți în economie.  Și dacă astăzi vorbim de sectorul gazelor naturale, avem proiecte – Neptun Deep sau proiecte de exploatare a gazelor naturale onshore  – care trebuie să se întâmple și astea se pot întâmpla dacă  lași acele resurse companiilor românești, în marea lor majoritate, să investească în exploatarea gazelor, tocmai pentru a ne asigura acest un rol de securitate energetică în regiune. Și până la urmă, planul acesta de a fi un hub de gaze, de care vorbim de mai bine de 10 ani, teoretic acum ne-am apropiat foarte mult de acest deziderat”.

Potrivit doamnei Prună, acțiunea curajoasă a Transgazului, de a prelua operarea sistemului gazier din Moldova, este un exemplu de „așa da”. Actorii mari din piața de gaze naturale, precum Romgaz și Petrom, au astăzi un exemplu bun în demersurile de succes la Transgazului.