Cristina Prună, USR: Sistemul energetic românesc are nevoie de investiții ca de aer

Sistemul energetic românesc are nevoie de investiții ca de aer, a scris Cristina Prună, deputat USR, pe Facebook, în contextul noii propuneri de reformă legislativă – Fit for 55 – lansată în dezbatere de către Comisia Europeană săptâmâna trecută.

Cristina Prună a transmis: “Pandemia a accelerat planurile Bruxelles-ului de a reduce emisiile de carbon până în 2030, respectiv 2050. Iar acest lucru se va traduce prin revizuirea mai multor directive, taxarea suplimentară a carburanților și introducerea unui mecanism de taxare a conținutului de carbon din anumite produse de import la granița cu Uniunea Europeană, precum oțel, ciment sau aluminiu.

La prima vedere pare un proces birocratic și greu de înțeles pentru majoritatea cetățenilor europeni. Adevărul este că această nouă schimbare de paradigmă va avea un impact serios asupra economiei și a vieților noastre, ale tuturor. Practic, europenii vor trebui să plătească poluarea pe care o emit în mai multe sectoare poluante: maritim, rutier, aerian, energetic, al clădirilor etc. Pe de altă parte, vor exista și fonduri pentru a putea face investiții și a ne reduce emisiile de carbon.

Dacă ne uităm la sectorul energetic românesc, nu este un secret că investițiile sunt mult rămase în urmă. Nici că acestea sunt blocate din cauza unui cadru legislativ național care întârzie să se alinieze cu legislația europeană deja existentă.
România a făcut câțiva pași în direcția tranziției energetice, însă mai sunt multe lucruri de reformat în acest sector: de la clarificarea contractelor bilaterale pe termen lung (PPAs) care să deblocheze investițiile, până la simplificarea regimului de utilizare a terenurilor pentru ca noi capacități de producție eoline și solare să fie dezvoltate cu ușurință. De asemenea, am mai spus-o și în trecut, este extrem de presant ca cele peste 7 miliarde de euro bani europeni prin Fondul de Modernizare care sunt disponibile pentru investiții în sector să fie lansați către piață. E nevoie ca ministerul Energiei să vină cu un mecanism clar și competitiv de valorificare și multiplicare a acestor bani în piață.

Revenind la ce se va întâmpla la Bruxelles, în următorii doi ani, România (fie că vorbim de guvern sau reprezentanții noștri din Parlamentul European) trebuie să își facă simțită prezența în dezbateri pe fiecare directivă care va fi modificată și să ne asigurăm că sunt reflectate și obiectivele și interesele noastre naționale. Ar fi trist ca acest lucru să nu se întâmple și mai ales să ajungem să avem o Europă cu două viteze, iar toate aceste taxe noi să se reflecte în prețuri mai mari și într-o degradare a nivelului de trai a europenilor, mai ales în Europa de Est.”