Criza Greciei a demonstrat că disciplina fiscală, reformele structurale şi asumarea politică sunt esenţiale pentru stabilitatea economică şi gestionarea crizelor, a afirmat, luni, guvernatorul Băncii Greciei, Yannis Stournaras, la Banca Naţională a României.
“Criza Greciei oferă mai multe lecţii esenţiale pentru politica economică, guvernanţa zonei euro şi gestionarea crizelor. În primul rând, asumarea politică şi credibilitatea sunt esenţiale. Populismul, polarizarea politică şi interesele consolidate pot frâna reformele şi pot submina redresarea economică. Un leadership politic puternic, angajamentul instituţional şi cadrele de politici transparente sporesc încrederea investitorilor, a gospodăriilor şi a partenerilor internaţionali. În al doilea rând, dezechilibrele fiscale şi externe trebuie corectate înainte de a atinge niveluri nesustenabile. Dependenţa exclusivă de criterii de convergenţă nominală, fără reforme structurale, poate ascunde vulnerabilităţi şi poate întârzia ajustările necesare. Statele membre care intră într-o uniune monetară trebuie să-şi consolideze instituţiile, guvernanţa şi competitivitatea structurală în paralel cu convergenţa fiscală”, a menţionat guvernatorul Băncii Greciei, în prezentarea cu tema “10 years after the Greek crisis: lessons for national Governments, Central Banks and the Eurozone in light of the energy crisis”.
În opinia sa, competitivitatea costurilor cu forţa de muncă este o condiţie necesară, dar nu suficientă pentru competitivitatea structurală.
“În al treilea rând, în strânsă legătură cu punctul anterior, orientarea politicii fiscale trebuie să fie coerentă cu cea a politicii monetare. Obiectivul Consiliului guvernatorilor BCE este stabilitatea preţurilor, definită ca o rată a inflaţiei de 2% pe termen mediu”, a adăugat Yannis Stournaras.
Potrivit acestuia, în anii care au precedat izbucnirea crizei greceşti, politica fiscală internă a fost excesiv de expansionistă, generând inflaţie şi creşteri salariale ridicate, precum şi cheltuieli neproductive.
Criteriile fiscale din Tratatul de la Maastricht aveau un scop, însă Grecia nu le-a respectat şi a plătit preţul pentru acest lucru. Din fericire, situaţia este astăzi mult diferită, guvernul realizând excedente primare semnificative, a mai spus guvernatorul Băncii Greciei.
“În al patrulea rând, succesiunea şi designul reformelor structurale sunt cruciale. Reformele care reduc excesiv salariile sau se concentrează îngust pe un singur sector pot amplifica recesiunea. Este esenţială o abordare echilibrată, care să combine consolidarea fiscală cu măsuri structurale favorabile creşterii şi investiţii publice. Capacitatea legislativă şi administrativă trebuie să fie suficientă pentru implementarea eficientă a reformelor”, a precizat oficialul.
Experienţa Greciei a arătat şi că ajustarea prin devalorizare internă – reducerea salariilor şi a preţurilor în absenţa flexibilităţii cursului de schimb – este lentă şi costisitoare social, mai ales dacă nu este însoţită de reforme ale pieţelor de bunuri şi servicii şi de politici care sprijină investiţiile şi productivitatea, a adăugat acesta.
“În al cincilea rând, sectorul bancar necesită o supraveghere atentă şi intervenţii la timp, nu doar în timpul crizei, ci chiar înainte de declanşarea acesteia. Neabordarea timpurie a creditelor neperformante a prelungit recesiunea şi a slăbit capacitatea băncilor de a finanţa economia reală. O soluţie sistemică pentru activele problematice, aplicată cât mai devreme şi susţinută de un cadru legal şi instituţional adecvat, este esenţială”, a mai spus Yannis Stournaras.
În al şaselea rând, arhitectura uniunii monetare influenţează modul de soluţionare a crizelor, a punctat el.
“Absenţa unor mecanisme eficiente de partajare a riscurilor, a unor instrumente de gestionare a crizelor şi a unei supravegheri coordonate în cadrul uniunii economice şi monetare a amplificat dificultăţile Greciei. Intervenţia promptă a Băncii Centrale Europene, crearea Mecanismului European de Stabilitate (ESM), restructurarea datoriei publice şi condiţiile favorabile de refinanţare au fost esenţiale pentru a preveni un default dezordonat şi pentru a stabiliza sistemul”, a subliniat oficialul.
De remarcat că Grecia a beneficiat, în cele din urmă, de o refinanţare generoasă a datoriei în condiţii foarte avantajoase, ceea ce a generat un efect favorabil de “bulgăre de zăpadă”, permiţând îmbunătăţirea raportului datorie/PIB, întrucât rata efectivă a dobânzii la datoria publică a rămas sub ritmul de creştere a PIB pentru perioade îndelungate şi va rămâne astfel şi în următorii ani, a adăugat guvernatorul Băncii Greciei.
În plus, derogarea acordată de Banca Centrală Europeană privind eligibilitatea obligaţiunilor guvernamentale greceşti drept garanţii a asigurat refinanţarea fără sincope a sistemului bancar grec în anii de criză, sprijin care nu a mai fost necesar după ce Grecia şi-a recâştigat statutul de investiţie (investment grade). În sens mai larg, criza a demonstrat că uniunile monetare necesită cadre instituţionale solide, inclusiv mecanisme credibile de gestionare a crizelor, plase de siguranţă financiare şi o supraveghere coordonată, pentru a preveni amplificarea şocurilor asimetrice. În final, gestionarea crizelor necesită atât disciplină fiscală, cât şi sprijin pentru creşterea economică pe termen lung, a mai spus el.
Astfel, experienţa Greciei demonstrează că programele de ajustare pot restabili echilibrul macroeconomic şi pot îmbunătăţi competitivitatea, dar cu un cost social şi economic ridicat, a precizat Yannis Stournaras.
Programele viitoare de politici, dacă vor fi necesare, ar trebui să echilibreze obiectivele fiscale cu reformele structurale şi politicile orientate spre creştere, pentru a reduce dificultăţile sociale şi a scurta perioadele de redresare. Investiţiile publice ar trebui exceptate de la reducerile de cheltuieli, iar efectele asupra raportului datorie publică/PIB rezultate din îmbunătăţirea soldului primar al bugetului ar trebui analizate împreună cu efectul de “bulgăre de zăpadă”, a completat acesta.
“În concluzie, criza Greciei subliniază necesitatea unor instituţii solide, atât la nivel naţional, cât şi, mai ales, la nivelul Uniunii Europene, a unei guvernanţe eficiente, a unor politici fiscale prudente şi a unor reforme structurale cuprinzătoare. Combinaţia de slăbiciuni interne, lacune instituţionale, reforme întârziate şi şocuri externe a generat una dintre cele mai severe crize economice din istorie”, a subliniat sursa citată.
Totuşi, răspunsul prin programele de ajustare a restabilit stabilitatea macroeconomică şi financiară, sustenabilitatea fiscală şi competitivitatea.
“O contribuţie importantă a avut-o Banca Greciei prin acţiunile sale de menţinere a stabilităţii financiare, în special prin furnizarea de lichiditate şi rolul său în recapitalizarea, restructurarea şi consolidarea sectorului bancar. Grecia a acţionat ca o “moaşă a istoriei”. Ca urmare a crizei greceşti, Europa a creat noi instituţii şi a dobândit experienţa, precum şi atitudinea şi instrumentele necesare pentru gestionarea crizelor, care s-au dovedit utile ulterior în timpul pandemiei de COVID-19″, a adăugat guvernatorul Băncii Greciei.
| Știri BVB