Cseke Attila spune că primarii de sectoare au legislaţie pentru a depune proiecte privind consolidarea de risc seismic

Primarii de sectoare din Bucureşti beneficiază de legislaţie pentru a depune proiecte privind consolidarea de risc seismic, a declarat, joi, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Cseke Attila, potrivit Agerpres.

El a subliniat că nu doreşte să politizeze acest subiect, dar consideră că mesajul edilului Sectorului 1, conform căruia Capitala are nevoie de o nouă lege care “să le permită” primăriilor să consolideze clădirile cu risc seismic, este “denaturat în mare măsură”.

“Chiar dacă nu vreau să intru în dispute politice, mesajul este denaturat în mare măsură. Primarii de sectoare din Bucureşti, conform legii care este in vigoare de la sfârşitul lunii iulie, pot depune proiecte pentru finanţare la bugetul de stat. Sectorul 1 n-a depus niciun proiect, ca să închidem acea dezbatere. (…) Eu în principiu spun să nu politizăm acest subiect, care a fost politizat prin acest mesaj al doamnei primar, în condiţiile în care exista legislaţie de anul acesta – până anul acesta nu exista decât pentru PMB – dar de anul acesta există şi pentru primarii de sector”, a declarat ministrul, la Digi24.

Potrivit acestuia, Primăria Sectorului 4 este campioană la proiectele de consolidare de risc seismic pe PNRR.

“Pe PNRR iarăşi avem o altă situaţie – au fost primării de sectoare care s-au descurcat foarte bine. (…) Pot să spun că, şi cred că nu e greşit să spun, Sectorul 4 este campion absolut de proiecte pe consolidare de risc seismic pe Valul Renovării. A fost această posibilitate pentru sectoare. Şi Sectorul 1 a depus proiecte, e adevărat că în etapa a doua, unde fondurile erau mult limitate. Posibilităţile din 2022, respectiv din anii următori, pe consolidare de risc seismic vor fi de inegalat, în sensul că nu am avut asemenea fonduri la dispoziţie în România în ultimii 10-15 ani şi trebuie să profităm de ele”, a transmis Cseke Attila.

Ministrul Dezvoltării a amintit că sunt 467 de milioane de euro pe două axe, care au fost deschise anul acesta în două apeluri succesive – o parte pentru consolidarea de risc seismic şi eficientizare energetică la blocurile de locuinţe, respectiv la clădirile publice.

“Aceasta este finanţarea disponibilă pe care am propus-o anul trecut în PNRR şi care este la dispoziţia României. Avem deja contracte de finanţare încheiate în valoare de 47 de milioane de euro cu 19 UAT-uri şi valoarea acestor proiecte se derulează în această săptămână, astfel încât să putem închide cât mai repede cu contracte de finanţare întreaga sumă”, a adăugat Cseke Attila.

În acelaşi timp, a arătat el, Ministerul Dezvoltării a elaborat un proiect de lege, aprobat de Guvern în primăvara acestui an şi ulterior de Parlament, el fiind un jalon în PNRR cu termenul la sfârşitul acestui an.

“A trecut în Parlament, l-a aprobat, l-a îmbunătăţit, şi este o lege promulgată care după 28 de ani schimbă total filozofia de abordare a statului faţă de acest segment. Filozofia de abordare din 1994 şi până în 2022 era una caducă de ani de zile şi era nevoie de un program cu suflu nou care înseamnă un program de finanţare multianuală. (…) S-au introdus clădirile publice, foarte important, ca şi posibilitatea de intervenţie în finanţarea bugetului de stat. (…) Nu în ultimul rând s-a introdus şi posibilitatea de finanţare pentru clădirile clasificate risc seismic II, care sunt destul de expuse la un eventual cutremur cu un grad mai ridicat”, a explicat ministrul Dezvoltării.

Capitala are nevoie de o nouă lege care “să le permită” primăriilor să consolideze clădirile cu risc seismic, a afirmat, joi, edilul Sectorului 1, Clotilde Armand, care a susţinut că actualul Cod Administrativ este “o aiureală”.

“În acest moment există o legislaţie care mai degrabă nu-ţi permite să consolidezi clădirile cu risc seismic. Degeaba avem un buget generos la Sectorul 1 dacă n-avem atribuţii administrative! Codul Administrativ actual este o aiureală pentru primăriile din Bucureşti. O spun din nou răspicat: Capitala are nevoie de o nouă lege care să permită primăriilor să acţioneze”, a scris Armand, pe Facebook.

Potrivit primarului, Bucureştiul are circa 2.400 de clădiri cu risc seismic, iar Sectorul 1 este catalogat drept “cea mai periculoasă” zonă din Capitală în cazul unui cutremur.