“Ar fi o insultă pentru SUA să nu primesc” Nobelul pentru Pace, a declarat recent Donald Trump. Născută încă în timpul primului său mandat, obsesia lui Trump pentru acest premiu nu a făcut decât să sporească de la revenirea sa la putere, relatează miercuri AFP, potrivit Agerpres.
“Toată lumea spune că ar trebui să primesc Premiul Nobel”, a declarat preşedintele american de la tribuna Adunării Generale a Naţiunilor Unite.
El susţine că a pus capăt unui număr de şapte conflicte, dând drept exemplu medierile sale între India şi Pakistan, Cambodgia şi Thailanda, Egipt şi Etiopia, Rwanda şi Republica Democrată Congo, Serbia şi Kosovo…
Cu toate acestea, experţii estimează că preşedintele american îşi exagerează rolul, dacă nu chiar îl inventează.
Recent, Donald Trump a observat că ar aduna şi mai multe puncte dacă eforturile sale pentru a pune capăt războiului din Fâşia Gaza se vor dovedi fructuoase.
Forumul familiilor, principala organizaţie a rudelor ostaticilor din Israel, a îndemnat deja să i se acorde lui Nobelul, pentru “determinarea sa de a instaura pacea” în regiune.
Evocarea prestigioasei recompense a devenit, pentru unii lideri străini, un semn de bunăvoinţă diplomatică la adresa unui preşedinte american care a dat peste cap ordinea internaţională.
Astfel, Pakistanul l-a propus pe Trump pentru Premiul Nobel pentru Pace, la fel şi premierul israelian Benjamin Netanyahu.
În timpul unei reuniuni care a avut loc la începutul lui iulie la Casa Albă, o jurnalistă i-a întrebat pe preşedinţii Liberiei, Senegalului, Mauritaniei, Guineei-Bissau şi Gabonului dacă liderul american ar merita această recompensă.
Auzind răspunsurile în general flatante ale liderilor africani, Trump, încântat, a declarat: “Aş putea face asta toată ziua”.
Directorul gigantului farmaceutic Pfizer, Albert Bourla, s-a raliat acestui cor, estimând recent că dezvoltarea cu mare viteză a unui vaccin contra COVID-19, în timpul primului mandat al lui Trump, “merită” prestigioasa distincţie.
Mii, chiar zeci de mii de persoane pot propune un nume Comitetului Nobel: parlamentari şi miniştri, unii profesori universitari, membri ai comitetului înşişi, foşti laureaţi…
Propunerea trebuie să fie depusă înainte de 31 ianuarie, pentru un anunţ în octombrie: anul acesta, el va fi făcut vineri, 10 octombrie.
Profesoara de drept Anat Alon-Beck a înaintat de asemenea numele preşedintelui american celor cinci personalităţi ce formează comitetul, desemnaţi de Parlamentul norvegian. Ea a declarat pentru AFP că a făcut acest lucru ţinând cont de “extraordinara autoritate” şi “talentul strategic” pe care Donald Trump, potrivit ei, le-a demonstrat pentru a “promova pacea şi a asigura eliberarea ostaticilor” reţinuţi în Fâşia Gaza.
Experţii estimează că şansele lui Donald Trump sunt anul acesta aproape nule, ceea ce principalul interesat recunoaşte, nu însă fără a deplânge cu amărăciune acest lucru.
“Orice aş face, nu voi avea Premiul Nobel”, a deplâns Trump în iunie pe reţeaua sa socială Truth Social. În februarie, în prezenţa lui Benjamin Netanyahu, el a declarat: “Eu îl merit (premiul), însă ei nu mi-l vor da niciodată”.
Ceea ce nu îl împiedică să tatoneze în continuare terenul. Potrivit publicaţiei norvegiene Dagens Naeringsliv, preşedintele american a abordat subiectul la sfârşitul lui iulie cu ministrul norvegian de finanţe Jens Stoltenberg, pe care îl cunoaşte bine de pe vremea când acesta era secretar general al NATO.
“Trump are reputaţia de a fi foarte avid de recompense şi premii, prin urmare el ar fi încântat de această recunoaştere internaţională”, comentează pentru AFP Garret Martin, profesor de relaţii internaţionale în cadrul American University.
“De asemenea, de când Trump şi-a declarat ambiţiile prezidenţiale în urmă cu zece ani, el se prezintă drept un mare opozant al lui Barack Obama”, or acesta din urmă a câştigat Nobelul pentru Pace în 2009, subliniază expertul.
Distincţia acordată fostului preşedinte democrat, la nici nouă luni după ce devenise preşedinte al SUA, a suscitat şi continuă să suscite dezbateri aprinse.
“Dacă m-aş numi Obama, aş fi primit premiul Nobel în zece secunde”, a declarat Trump în octombrie 2024.
Alţi trei preşedinţi americani au fost onoraţi cu acest premiu: Theodore Roosevelt, Woodrow Wilson şi Jimmy Carter.
De asemenea, Premiul Nobel pentru Pace i-a fost decernat în 1973 lui Henry Kissinger. Alegerea fostului secretar de stat, considerat în multe ţări întruchiparea brutalităţii şi cinismului diplomatic, a fost foarte criticată.
| Știri BVB