Cum dezvoltăm economia: captarea și stocarea carbonului (rfi)

Acest mecanism de legiferare arată că instituțiile europene sunt interesate de reglementarea și aplicarea tehnologiilor privind captarea și stocarea carbonului.

Ce poate face România în acest domeniu? Aria de dezvoltare este foarte largă. Concret, există două momente importante și anume captarea dioxidului de carbon de la principalele surse de emisii, cum ar fi centralele de producție din sectorul energetic care utilizează combustibili fosili sau industriile care emit dioxid de carbon în atmosferă.

Procesul de captare a carbonului este important, pentru că aduce o serie de beneficii pentru economie și pentru mediu. Studiile arată că tehnologiile de captare pot reduce cu până la 90% emisiile de carbon în atmosferă ceea ce înseamnă o contribuție importantă la obiectivele de scădere a emisiilor la nivel global. În al doilea rând, industriile care generează emisii importante de carbon, precum producătorii de oțel sau cei de ciment pot avea acces la o tehnologie care le permite să își diminueze semnificativ amprenta de carbon. Tehnologia este utilă pentru sectoarele economice care nu pot să implementeze complet surse de energie regenerabilă. În fine, tehnologia limitează impactul schimbărilor climatice asupra mediului.

După ce este captat, dioxidul de carbon este transportat și stocat în galerii subterane, în straturi geologice adânci și sigure unde este păstrat pe termen lung contribuind în felul acesta la reducerea efectului de seră. Marele avantaj al României este că are suficiente spații de stocare provenite din galeriile din care s-au extras gaze naturale sau țiței. Toate aceste rezervoare goale pot fi spații perfecte pentru a se stoca dioxid de carbon.

În felul acesta, ar exista două avantaje. Pe de o parte, vor fi beneficiile pentru mediu, pe de altă parte, vor apărea efecte de antrenare benefice pentru economie, în general, și pentru economia locală. România are atât de multe depozite subterane goale încât poate face din stocarea carbonului nu doar un beneficiu pentru mediu, ci și o adevărată afacere. În sensul că poate „importa” dioxid de carbon pentru a-l stoca în spațiile disponibile.

Va exista un impact direct asupra economiei locale și asupra unor localități sau regiuni. În sensul că primăriile și locuitorii din orașele sau comunele care au în zonă fabrici care emit dioxid de carbon vor avea un aliat în tehnologia de captare a carbonului. Această tehnologie va ajuta la reducerea poluării aerului în zonă și la protejarea calității aerului în regiune. De asemenea, proiectele legate de captarea și stocarea carbonului vor crea locuri de muncă în mai multe sectoare economice, precum cel energetic sau cel al tehnologiei, dar vor dezvolta și infrastructura necesară în anumite zone ale țării, ceea ce va însemna, din nou, investiții și locuri de muncă.

Costurile inițiale necesare dezvoltării tehnologiei și infrastructurii vor fi semnificative. De aceea, este nevoie ca guvernul, spre deosebire de alte situații, să asigure un cadru de reglementare clar și predictibil și eventual un program de susținere a investițiilor în domeniu.

În concluzie, Uniunea Europeană se va îndrepta în mod cert către tehnologiile de captare și stocare a carbonului. România, care are o importantă șansă în domeniu, poate să folosească și să anticipeze economic nevoia de dezvoltare a tehnologiilor specifice captării și stocării carbonului.”