Categories: Analize

Cum susține sectorul digital o tranziție sustenabilă a României?

Viitorul verde al Uniunii Europene după pandemia COVID-19

Pandemia COVID-19 a determinat schimbări imediate și decisive în conturarea priorităților tuturor țărilor europene, dar și a Uniunii Europene per ansamblu. Provocarea globală care a definit ultimii doi ani a produs răspunsuri fără precedent pentru a combate consecințele sociale și economice, demonstrând că ambiția instituțională și curajul politic sunt esențiale pentru a asigura un viitor optimist cetățenilor de pe continentul european.

Dacă în trecut Uniunea Europeană a fost acuzată că se află într-un impas, atât instituțional cât și la nivel de viziune a construcției politice, politicile publice adoptate recent de Comisie, Parlament și Consiliu par să sugereze contrariul. Pandemia a însemnat nu doar reformarea modului în care sistemele medicale funcționează la nivel domestic sau regional, ci regândirea rolului pe care Uniunea Europeană îl va avea în viitor, raportat la provocările globale cu care ne vom confrunta în următoarele decenii.

O serie de astfel de provocări o reprezintă schimbările climatice. Temperaturi record în toate statele membre ale UE, incendii în sudul Europei dar și inundații în nord și vest, au făcut factorii de decizie politică să se întrebe cum putem construi o Uniune rezilientă în fața schimbărilor climatice? Cum ne putem asigura că sustenabilitatea va rămâne în fruntea agendei în timpul redresării economice, nu doar pe termen scurt? Cum reușim să trecem de la obiective legislative la implementarea acestora în mod eficient, coerent și just? Ce rol urmează sa joace sectorul privat în dezvoltarea unor soluții eficiente?

Răspunsurile la aceste întrebări sunt esențiale, pentru că și după ce pandemia va fi sub control, criza climatică va pune Europa într-o provocare mai cuprinzătoare decât orice am văzut până acum, cu consecințe ce urmează a fi resimțite profund atât de către noi, cât si de către viitoarele generații. Mai mult decât atât, orice răspuns trebuie sa aibă in vedere complexitatea fenomenului, care nu se limitează doar la sistemul climatic natural al Pământului, cît și la efectele sociale, politice si economice.

De la ambiție politică la măsuri concrete

Încă de la începutul mandatului său de Președinte al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a anunțat că Uniunea Europeană dorește să fie un lider global în procesul de combatere a schimbărilor climatice, pentru a asigura un viitor verde bazat pe o economie durabilă, cu energie curată și sigură pentru toți. Această declarație politică s-a materializat în ultimii doi ani, conducând la o serie de măsuri legislative concrete care pun în prim plan legătura dintre stat, societate civilă și mediul privat în co-determinarea unei tranziții durabile. Recent, Comisia Europeană a anunțat un pachet legislativ—Fit for 55—compus din 13 proiecte legislative separate ce vor îndruma statele membre ale UE spre a-și îndeplini obiectivul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% până în 2030. Toate aceste măsuri sunt parte a proiectului anunțat inițial în 2019, Pactul Verde European, al cărui scop este tocmai ca UE să devină neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon până în 2050.

Pentru ca acest lucru să se întâmple, toți actorii—factorii de decizie politică, reprezentanții sectorului privat și părțile interesate din sectorul civil—trebuie să colaboreze pentru a modela un mecanism de aplicare pentru măsurile ce constituie Pactul Verde European. Astfel, companiile energetice și digitale din Europa pot și vor juca un rol esențial în garantarea unei tranziții energetice corecte și eficiente. Aceste schimbări vor avea loc în toate domeniile, de la producerea de energie electrică din surse regenerabile până la transportul sustenabil de mărfuri sau persoane.

Parteneriatul din sectorul public,  cel privat și societate trebuie să vizeze constituirea unei noi viziuni asupra întregii economii. Dincolo de politici publice centralizate, este nevoie de inițiative private și cetățenești care să completeze cadrul legal, accelerând tranziția prin inovație. Astfel, co-crearea tranziției verzi de către toate părțile interesate nu se poate realiza izolat, ci doar luând în seamă tendințele din alte domenii strategice. În România, precum și în întreaga Uniune Europeană, un domeniu ce ar putea susține tranziția spre o economie verde este cel al noilor tehnologii digitale.

În deceniile următoare, tehnologiile digitale sunt destinate să facă sistemele energetice din întreaga lume mai reziliente, mai conectate, mai inteligente, mai eficiente, și mai durabile. Progresele uimitoare în colectarea și analizarea datelor, schimbul de informații și conectivitate permit o gamă de noi aplicații digitale, cum ar fi aparatele inteligente, mobilitatea partajată, sau digitalizarea și automatizarea serviciilor logistice. Aceste tehnologii sunt deja implementate de companii importante, pentru care inovația nu reprezintă un risc, ci o oportunitate, și cel mai probabil urmează să devină noul standard pentru întregul sector privat. Aceste exemple trebuie analizate critic, tocmai pentru a putea facilita un proces de învățare de pe urma căruia am putea crea modele de digitalizare la scara largă care să susțină tranziția energetică.

Care sunt pașii următori în relația dintre sustenabilitate și digitalizare?

Digitalizarea îmbunătățește deja siguranța, productivitatea, accesibilitatea și sustenabilitatea sistemelor energetice. Dar digitalizarea schimbă structura actuală a sectorului privat și dinamica pieței muncii. Decidenții politici, directorii de afaceri și alte părți interesate se confruntă din ce în ce mai mult cu decizii noi și complexe, adesea cu informații incomplete sau imperfecte. La această provocare se adaugă natura extrem de dinamică a sistemelor energetice, care sunt adesea construite pe infrastructuri și active fizice mari și de lungă durată. Pentru a putea beneficia de avantajele digitalizării în promovarea unei economii durabile și sustenabile, este nevoie de măsuri concrete, unele dintre ele aplicate deja în contextul României:

  • Dezvoltarea de modele de afacere care să integreze soluțiile digitale de-a lungul lanțurilor valorice ale companiilor, îmbunătățind modul în care se utilizează resursele în cadrul proceselor de producție, transport sau distribuție. Un exemplu potrivit îl joacă îmbunătățirea sectorului logistic, prin utilizarea unor soluții inteligente de coordonare. Astfel, se pot reduce emisiile de carbon folosite în transportul de mărfuri, contribuind la atingerea obiectivelor climatice naționale. La nivelul României, sectorul privat a dezvoltat astfel de strategii, care permit optimizarea serviciilor de transport în domeniul comerțului digital. Dată fiind importanța crescută a sectorului de e-commerce, astfel de planuri venite din zona privată trebuie încurajate, tocmai pentru a deveni norma pentru toate companiile ce vor să activeze în acest domeniu.
  • Eficientizarea energetică a clădirilor, ce se poate realiza doar în punctul în care soluțiile digitale o să fie implementate pentru a colecta date despre situația reală cu care ne confruntăm. Pentru a înțelege care sunt prioritățile de reabilitare, este nevoie să aflăm în timp real care sunt clădirile cu cele mai mari pierderi termice, iar acest lucru se poate face în mod optim doar cu ajutorul noilor tehnologii din domeniu. Acest tehnologii de colectare a datelor în timp real pot ajuta nu doar luare de decizii centrale în ceea ce privește politicile publice naționale de reabilitare, cât și locatarii care pot înțelege mai bine profilul locuinței lor, adaptându-și consumul în funcție de necesitați.
  • În ceea ce privește agricultura, sectorul digital poate îmbunătați atât calitatea recoltelor, cât și productivitatea fermelor. De la roboți agricoli care reduc nevoia de muncă manuală repetitivă, până la aplicații digitale care studiază momentul optim pentru plantare sau recoltare, soluțiile oferite de sectorul digital sunt cruciale pentru o agricultură a viitorului, sustenabilă. Această tranziție sectorială este încurajată la nivelul Uniunii Europene, unde renunțarea la practici agricole poluante, intensive din punct de vedere al emisiilor de carbon, este finanțată în mod semnificativ.
  • Nu în ultimul rând, soluțiile digitale ne pot ajuta să educăm populația. Aplicații care facilitează colectarea selectivă de deșeuri, care încurajează alegeri sustenabile în timpul cumpărăturilor, sau care oferă informații actuale despre calitatea aerului, le permit oamenilor să înțeleagă mai bine rolul pe care ei îl joacă în cadrul tranziției către o Românei sustenabilă. Chiar dacă sectorul public continuă să ofere finanțare, iar sectorul privat continuă să inoveze prin aplicarea unor tehnologii digitale în domeniul sustenabilității, în cele din urmă e necesar ca fiecare individ să înțeleagă că deciziile luate au un impact masiv asupra mediului.

O parte din aceste soluții, dar și alte modele de inovație digitală aplicate în cadrul tranziției către o economie sustenabilă a României au fost dezbătute în webinar-ul Tranziția către sustenabilitate și rolul sectorului digital, organizat în data de 28 octombrie 2021, între orele 16:00-17:30 de către Europuls – Centrul de Expertiză Europeană cu sprijinul eMAG și Glovo, în cadrul celei de-a IX-a ediții a Forumului EUROSFAT. Această dezbatere i-a avut ca invitați pe Nicolae Ștefănuță – Membru al Parlamentului European, Sarah Maria Joițoiu – Sustainability Advisor în cadrul eMAG, Denisa Avram – Manager Afaceri Publice, Europa Centrală și de Est, Glovo, și Denisa Diaconu – Analist, Energy Policy Group.

Autor – Vlad Surdea-Hernea, Fellow Europuls

Articole recente

Automobilele cu un preţ de peste 200.000 de euro nu au cunoscut criza în 2021

Aflate la vârful unei pieţe auto paralizate de criza sanitară, automobilele de lux precum Rolls-Royce,…

2 ore ago

Preşedintele chinez va inaugura Forumul de la Davos, organizat în format virtual din cauza pandemiei

Forumul Economic Mondial (WEF) a fost nevoit să anuleze, pentru al doilea an consecutiv, cea…

2 ore ago

Fostul premier israelian Benjamin Netanyahu negociază un acord de recunoaştere a vinovăţiei în procesul său de corupţie (surse)

Fostul premier israelian Benjamin Netanyahu negociază un acord de recunoaştere a vinovăţiei pentru a pune…

2 ore ago

Occidentalii şi ruşii rămân pe poziţii ”total divergente”, afirmă purtătorul de cuvânt al Kremlinului la CNN

Ruşii şi occidentalii rămân pe poziţii "total divergente" în pofida unei săptămâni de diplomaţie intensă,…

3 ore ago

Cîmpeanu: Nemulţumirea cadrelor didactice, normală; sunt convins că marea majoritate nu vor abandona elevii

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat că salariile cadrelor didactice trebuie să fie motivante şi…

8 ore ago

Grupul de Comunicare Strategică: 7.595 de cazuri noi de COVID şi 28 de decese, în ultimele 24 de ore

În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 7.595 cazuri noi de persoane infectate cu…

8 ore ago